Assange si drepturile presei

Autor: Hari Bucur-Marcu - Expert international in materia apararii nationale
Sambata, 13 Aprilie 2019, ora 18:03
9973 citiri

Este incorect politic sa folosim argumentele libertatii de exprimare si dreptului publicului la informare, in apararea lui Julian Assange, co-fondatorul Wikileaks, recent arestat de autoritatile britanice, dupa o detentie autoimpusa de sapte ani in Ambasada Ecuadorului la Londra, fata de acuzatiile ce i se aduc din America, unde se cere sa fie extradat. De ce?

Deoarece Assange nu a facut jurnalism, nici nu a informat publicul atunci cand a pus pe site-ul Wikileaks documente clasificate americane, obtinute prin accesarea fara drept a unor baze de date ale Departamentului de Stat si Departamentului Apararii ale Statelor Unite. Fapta pentru care este asteptat in America, spre judecare.

Daca ar fi fost vorba despre vreo investigatie jurnalistica privind crimele de razboi, privind atrocitatile comise de militarii americani in Irak si Afganistan sau privind operatii ilegale si compromitatoare ale Agentiei Centrale de Informatii (CIA), atunci da, Assange ar fi putut apela la dreptul sau de libera exprimare si la dreptul publicului sau de a fi informat.

Chiar daca prin aceasta informare a publicului s-ar fi dezvaluit secrete ale americanilor ce ar fi pus in pericol vietile agentilor din teren si succesul operatiilor acestora.

Dar nu a fost nicio investigatie jurnalistica. Pur si simplu, niste documente secrete au fost furate electronic si apoi varsate pe site.

Dar care este problema? Problema ar fi ca una dintre temele propagandei rusesti antioccidentale este cea ca, in Occident, secretizarea unor documente sau operatii nu are alta menire decat cea de a acoperi o ilegalitate. O crima chiar. Altfel, daca nu ar avea nimic de ascuns, de acoperit, ca ilegalitate, de ce ar fi secret un document emis de o agentie sau de o instanta occidentala?

Moscova a dezvoltat aceasta teza in paralel si in replica cu insistenta occidentala a transparentizarii administratiei publice, in fostele state sovietice si comuniste. In special, Occidentul viza transparenta bugetelor de aparare si a intentiilor programatice de securitate ale acestor state, in ideea ca declasificarea acestor informatii contribuie decisiv la sporirea increderii intre statele europene, evitand astfel un eventual razboi intre ele.

Asa ca tot ce i-a mai ramas urmasei minimizate a Uniunii Sovietice a fost sa ceara in contra-partida o transparenta similara din partea occidentalilor. Dar, cum occidentalii erau deja transparenti in materiile apararii si securitatii, in ceea ce priveste intentiile programatice si cheltuielile aferente materializarii acestor intentii, Moscova s-a gandit sa introduca aceasta "soparla" a desecretizarii oricaror acte si operatiuni, care altfel nu sunt destinate informarii publicului, prin natura lor.

De ce e nevoie de secrete

Pentru ca, in domeniul securitatii si al relatiilor internationale, unele lucruri sunt pastrate sub pecetea confidentialitatii, desi sunt perfect legale si legitime. Din cateva motive.

Cel mai important motiv este ca publicul nu are de ce sa fie informat despre lucrurile acelea confidentiale, deoarece nu are nimic de castigat de pe urma aflarii lor. Este exact la fel cu situatia in care un cuplu de soti considera pe buna dreptate ca nu este treaba publicului sa stie care sunt pozitiile lor preferate de copulatie si, de aceea, se retrag in confidentialitatea budoarului, atunci cand fac dragoste perfect legal si legitim.

Dar mai sunt si alte motive, unele chiar de viata si de moarte. In sensul ca este perfect legal sa folosesti agenti de influenta, prieteni, informatori, dar si spioni, in activitatea de culegere de informatii, cu tangenta si in cea diplomatica.

Mai mult decat atat, pastrarea in confidentialitate a identitatii si activitatii acestora este si o forma de protectie a informatiei vehiculate de ei, dar si o forma de protectie a lor personal, impotriva celor care le-ar vrea raul.

Asa cum tot confidentiale trebuie sa ramana si mecanismele, procedurile si metodele de lucru in activitatea de informatii si in cea diplomatica interna, astfel incat ele sa nu ajunga la neprieteni sau chiar la inamici, care inamici le-ar putea folosi impotriva statului care nu a putut sa le protejeze informativ.

Assange comite un abuz

Asa ca, atunci cand Julian Assange isi bazeaza apararea in instanta si in fata publicului apeland la principiile libertatii presei si inviolabilitatii activitatii de jurnalist, el comite practic un abuz, din care nu are cum sa iasa mai rau decat se afla acum, dar care, cu siguranta, afecteaza insasi ideea de protectie a presei si a libertatii ei.

De altfel, constatam ca introducerea acestei teme a campionului informarii publicului hartuit de justitia americano-britanico-suedeza in dezbaterea publica occidentala este castigatoare pentru Moscova, in orice varianta.

Daca ramane cum zice Assange, atunci cancelariile occidentale care i-au cerut extradarea si condamnarea pot fi aratate cu degetul pentru tentativa lor de violare a drepturilor la libera exprimare si la informarea publicului, precum si pentru hartuirea viguroasa a unui ziarist care nu a facut altceva decat sa isi indeplineasca menirea de a informa publicul cu faptele reprobabile ale administratiei americane, tinute la secret pana la dezvaluirea lor pe Wikileaks. Deci Occidentul este gaunos, imoral si criminal, fara indoiala.

Daca ramane cum zic americanii, ca Assange a incalcat cu buna stiinta legea si ca a pus in pericol vietile agentilor si succesul operatiilor, cand a varsat pe site-ul sau arhiva secreta, dobandita prin furt electronic, atunci cancelariile occidentale si, mai ales, administratia americana vor putea fi aratate cu degetul de la Moscova cum nu sunt in stare ele sa isi protejeze secretele de propriii lor cetateni si cum folosesc ele secretizarea activitatii lor confidentiale pentru a asupri si a domina cetateanul onest.

Ca sa nu mai vorbim despre cat de corupt este sistemul occidental de drept, de permite procesarea si condamnarea unui campion al transparentei guvernamentale si al dezvaluirilor de secrete privind ilegalitatile comise si acoperite de oficialii occidentali! Deci Occidentul este gaunos, imoral si criminal, fara indoiala!

Si inca nu ne-am ocupat de teza ca Julian Assange a lucrat mana in mana cu Federatia Rusa, pentru a compromite oameni, agentii, operatii ale acestor oameni si agentii, cu scopul vadit de a decredibiliza activitatea diplomatica, militara si de informatii din unele state occidentale si chiar de a destabiliza relatiile dintre statele occidentale in aceste domenii ale diplomatiei, apararii, informatiilor si chiar dreptului.

Dar nici nu ne vom ocupa de asa ceva aici, deoarece datele publice despre acest subiect sunt putine, razlete si predispun la speculatii in mult mai mare masura decat ar putea duce la concluzii adevarate.

Mai ramane sa constatam ca sacrificiul uman depus de Julian Assange pe altarul satisfacerii obiectivelor rusesti este un sacrificiu major si dureros. Omul a trait sapte ani intr-o inchisoare aleasa de el, in Ambasada Ecuadorului la Londra, in conditii mult mai grele decat intr-o inchisoare occidentala medie.

Astfel incat ridicarea protectiei diplomatice ecuadoriene si arestarea lui de politia britanica apar ca gesturi umanitare, mai degraba decat ca o inasprire a situatiei in care se afla Assange. Caruia ii dorim in primul rand sanatate.

Hari Bucur-Marcu are o experienta de decenii in mediul international, pe problematici legate de institutionalizarea domeniului apararii nationale, controlul democratic al sistemelor de securitate nationala, politici de securitate si de aparare nationala. Ofiter de aviatie si fost sef al Serviciului Strategii de Aparare la Statul Major General, detine titlul de doctor in stiinte militare, obtinut in 2001 la Academia de Inalte Studii Militare cu teza "Implicatii economice in planificarea apararii nationale a Romaniei". In perioada 1990 - 2003 a fost responsabil sau direct implicat in aspecte esentiale ale reformei Armatei Romaniei, cu deosebire in relatia cu NATO, si a lucrat nemijlocit in structurile Aliantei ca sef de sectie invatamant si instructie. A publicat carti si articole pe subiecte din domeniu, oferind expertiza internationala. Este cavaler al Ordinului National "Pentru merit", ca recunoastere a contributiei sale la integrarea Romaniei in NATO.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Citeste si:
Cine sunt parlamentarii și europarlamentarii care își vor da demisia din USR și îl vor urma pe Dacian Cioloș
Cine sunt parlamentarii și europarlamentarii care își vor da demisia din USR și îl vor urma pe Dacian Cioloș
Europarlamentarul USR Dacian Cioloş va anunţa un nou proiect politic săptămâna viitoare, au declarat pentru News.ro surse apropiate fostului lider USR. Cioloș va fi urmat de maximum 10...
Lăutari și băutură. Un vicepreședinte PNL a explicat cum îi aborda pe primarii care cereau bani pentru proiecte VIDEO
Lăutari și băutură. Un vicepreședinte PNL a explicat cum îi aborda pe primarii care cereau bani pentru proiecte VIDEO
Senatorul PNL Virgil Guran, ales vineri, 27 mai în funcția de vicepreședinte al partidului, a declarat în fața partidului modul în care îi aborda pe primarii care veneau la el să îi ceară...