Recentele inundații extreme din Europa Centrală au provocat pagube pe scară largă - în sudul Poloniei, în părți din Cehia și România, precum și în Austria Inferioară. Vă explicăm cei mai importanți termeni.
Mai multe inundații extreme au afectat Europa anul acesta. Niciuna, însă, nu a provocat până acum pagube atât de mari precum acest ciclon de aer rece și joasă presiune, Boris, care, printre specialiști, corespunde așa-numitei situații meteorologice Vb (sau 5b).
Ce înseamnă aceasta? Zonele de joasă presiune se deplasează inițial de-a lungul marginii sudice a Alpilor și absorb umiditatea din Marea Mediterană, care este în prezent mai caldă decât media. Pe măsură ce progresează, zona de joasă presiune se deplasează spre nord în jurul marginii de est a Alpilor, lovește în cele din urmă munții din nou, de data aceasta dinspre nord, și depune acolo ploaie.
În unele părți din zonele afectate, inundațiile au atins niveluri record. Serviciile de urgență fac în prezent tot posibilul pentru a limita pagubele și a salva vieți în Austria, Polonia, Cehia, România și Germania.
Cum se ajunge la ”inundații ale secolului”?
Ploile abundente, ninsorile sau alte condițiile meteorologice neobișnuite (în prezent, ca urmare a amintitei situații meteo Vb) pot declanșa o așa-numită ”inundație a secolului”, cunoscută în cercurile de specialitate sub numele de ”HQ100”. Dintr-o perspectivă pur statistică, astfel de inundații de ”o dată într-un secol” sunt foarte rare. Probabilitatea unui astfel de eveniment este de aproximativ un procent pe an.
”Statistic” poate să însemne însă și că mai multe ”inundații ale secolului” se pot repeta într-un interval de timp semnificativ mai scurt, la fel de bine cum perioada dintre două episoade de inundații extreme se poate extinde la mai mult de 100 de ani.
Reglementările râurilor sau schimbările în utilizarea terenurilor pot crește probabilitatea inundațiilor, la fel cum o fac și consecințele schimbărilor climatice.
Cum se măsoară precipitațiile și ce este o ploaie abundentă?
Cantitatea de precipitații din raportul meteo este măsurată în milimetri pe metru pătrat. Un milimetru de precipitații pe metru pătrat corespunde unui litru de apă pe o suprafață de un metru pătrat.
În funcție de stare și de conținutul propriu de umiditate, solul poate absorbi diferite cantități de apă. Solurile foarte uscate eliberează adesea apă la suprafață fără ca aceasta să se poată scurge mai întâi. Acest lucru crește riscul de inundații.
În cazul în care cantitatea de precipitații depășește 20 de litri pe metru pătrat în șase ore, situația meteo primește denumirea de ploaie abundentă. Nivelurile 2 până la 3 ale scării de ploi abundente sunt atinse atunci când cantitatea de precipitații este de până la 35, respectiv 60 de litri în șase ore. Nivelul 3 a fost atins în weekendul trecut în unele părți din Bavaria și Saxonia, printre altele. În Austria Inferioară, care acum a fost declarată zonă de catastrofă naturală, cantități record de peste 300 mm de ploaie pe metru pătrat au căzut în 24 de ore. Aceasta se încadrează în cea mai înaltă categorie 4 (ploi extrem de abundente).
Care este semnificația cotelor apelor?
Nivelul apei din zonă crește cu întârzieri diferite până la începutul ploilor abundente. Pâraiele mici devin, cu o viteză surprinzătoare pentru unii, râuri furioase. Nivelul apei unui râu se citește pe maluri, piloni de pod sau baraje, folosind tije sau o scară atașată.
Nivelurile apelor râurilor majore au valori de referință pe care autoritățile le folosesc pentru a defini cotele normale, pe cele scăzute și de avertizare pentru inundații.
Atenționările de inundații variază de la nivelul de avertizare 1 (nivel ușor crescut al apei fără pericol imediat) până la nivelul 4 (inundații extreme cu cel mai înalt nivel de avertizare). Nivelul de alertă 3 a fost deja atins pe râurile est-germane Elba și Neisse. Specialiștii urmăresc în prezent cursul Elbei, pentru a se lămuri dacă nivelul de alertă 4 va fi atins la Dresda.
Cum se ajunge la situații de dezastru?
Un ”potop al secolului” pune de obicei în pericol mijloacele de trai ale multor oameni și poate implica declararea unui situații de catastrofă. Într-un asemenea caz, în Germania, toți actorii implicați - poliția, pompierii și organizația federală de intervenții Tehnisches Hilfwerk - acționează sub comanda unică a echipei de criză.
Dezastrul este declarat de autoritatea locală responsabilă - în Germania, aceasta este de obicei administratorul districtului sau primarul. În cazul pagubelor extinse pe suprafețe mai mari, sarcina poate reveni prim-ministrului de land.
În zona dezastrului, resursele suplimentare precum cele financiare, de personal sau echipamentele pot fi mobilizate prin proceduri mai rapide. În situații de catastrofă declarată, echipa de criză poate solicita ajutor regiunilor învecinate, autorităților federale sau chiar partenerilor internaționali. Fiecare land federal are propria sa lege privind protecția împotriva dezastrelor.
Lecțiile ”inundației secolului” de pe Elba din 2002
Distrugerile ample cauzate de ”inundația secolului” din 2002 au fost rezultatul unei situații Vb asemănătoare celei de acum. După acele evenimente din urmă cu 22 de ani au fost ridicate, lărgite sau întărite mai multe diguri de-a lungul Elbei și a afluenților fluviului. Noile bazine de reținere a ploilor ar trebui să poată stoca volumele suplimentare de apă. În unele locuri de-a lungul cursului apelor au fost restaurate câmpuri inundabile naturale. În zonele cu risc inundabil au fost înăsprite condițiile de construcție a clădirilor noi sau dezvoltarea urbanistică a fost chiar interzisă în întregime.
În ce privește serviciile de ajutor în caz de dezastre, sistemele de avertizare timpurie au fost modernizate și extinse, coordonarea dintre landurile federale și guvernul federal a fost consolidată iar cooperarea internațională a fost și ea îmbunătățită.
Există încă deficite în avertizarea populației, chiar și două decenii mai târziu. S-a văzut asta recent, la ”potopul secolului” de pe râul vest-german Ahr, din iulie 2021. Revărsarea i-a surprins pe mulți oameni în timp ce dormeau, motiv pentru care au fost și consemnate 135 de decese. Operatorii de telefonie mobilă din Germania au fost de atunci obligați să introducă alertele, mesajele de atenționare publică. Între timp, oamenii din zone afectate de dezastru nu mai sunt avertizați doar prin radio și sirene, ci primesc și avertismente pe telefonul mobil.
Cine plătește pagubele provocate de inundații?
Lucrările de curățare a spațiilor inundate încep odată ce apa s-a retras. Apare, desigur, întrebarea cine este responsabil pentru consecințele financiare ale inundației. Spre deosebire de alte câteva țări din UE, cum ar fi Franța, Spania, Belgia sau chiar România, în Germania nu există o asigurare obligatorie împotriva inundațiilor. Or, cine nu a încheiat asigurare de clădire cu protecție împotriva inundațiilor va rămâne cu cheltuielile neacoperite.
Ajutorul de urgență oferit de guvernele naționale în cazul unor inundații majore acoperă, în general, doar o mică parte din pagubele totale. În privința inundațiilor din 2021, de pe râul Ahr, guvernul federal estimează daunele totale la peste 30 de miliarde de euro.
Ce rol joacă UE în caz de inundații?
În Uniunea Europeană, protecția împotriva inundațiilor este responsabilitatea statelor naționale. Cu toate acestea, UE și-a asumat un rol de coordonare și sprijin în acest domeniu în ultimii ani. Consiliul European și parlamentul comunitar au adoptat așa-numita directivă a UE privind inundațiile în 2007, un cadru obligatoriu pentru modul în care statele membre ar trebui să evalueze riscurile de inundații și să reducă pericolele.
De mai bine de zece ani, tuturor statelor membre li se cere să aibă hărți cu riscul de inundații, în baza cărora se elaborează planuri de management, care sunt, de asemenea, obligatorii. Directiva promovează, de asemenea, cooperarea transfrontalieră între statele UE. În situații mai serioase, este obișnuit ca serviciile de protecție civilă din alte țări comunitare să sprijine autoritățile locale.
Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.