Ce este ascuns in criza refugiatilor?

Evident interese geo-strategice. Sa privim putin dincolo de perdeaua emotionala.

Din vara anului 2011, din cei 22,5 milioane locuitori cat reprezinta populatia Siriei, aproximativ 15% s-au refugiat cat mai departe de zonele de conflict.

Turcia a cheltuit miliarde de dolari pentru adapostirea refugiatilor. In cele 22 de tabere au fost primiti sunniti si crestini, dar si etnici yazidi, chiar daca acestia fac parte din comunitatea kurda. Simpatia privind Turcia in randul covarsitoarei majoritati a refugiatilor este enorma.

Cei care se intorc in Siria sau Irak poarta mesajul clar in favoarea Guvernului de la Ankara si anume ca, atat timp cat SUA si Europa tolereaza ramanerea la putere a presedintelui Bashar al-Assad, violenta exercitata de Statul Islamic sau de gruparile siite sustinute de Damasc va continua.

Mai mult, Turcia este ingrijorata ca violentele si instabilitatea din Siria si Irak imbunatatesc sansele kurzilor din aceste state esuate de a-si castiga independenta, ceea ce ar incuraja si sperantele celor 14 milioane de kurzi de pe teritoriul turc.

Astazi Statul Islamic si alte miscari jihadiste din zona nu pot fi inlaturate numai cu lovituri aeriene. Este nevoie de forte terestre care sa se bucure si de sprijinul cat mai larg al comunitatilor din Irak sau Siria. Realist, singura tara care poate sprijini SUA in actiunea de a inlatura radicalismul din zona este Turcia.

Folosindu-se de ascendentul dobandit in criza refugiatilor si profitand de pasivitatea decizionala a Europei, Turcia a mutat strategic convenind un plan de interventie impreuna cu SUA.

Crearea unei zone tampon, de 50 pana la 70 km, la frontiera Turciei cu Irak si Siria, pentru adapostirea sutelor de mii de refugiati, pare o rezolvare care da Europei o varianta de iesire dintr-o criza fata de care aceasta nu are solutii.

SUA au primit acordul de a folosi baza aeriana de la Incirlik, ceea ce a scurtat cu 2.000 de km distanta pe care o parcurg avioanele de lupta pana la tintele vizand Statul Islamic, si toata lumea pare castigata.

Intr-o prima etapa, fortele aeriene turce au lovit insa pozitiile kurde din sudul Turciei. De asemenea, guvernul irakian a protestat la adresa raidurilor aeriene pe care aviatia turca le-a desfasurat impotriva luptatorilor kurzi din muntii Qandil. In provincia Hatay, guvernul turc a organizat o tabara speciala pentru refugiati sirieni cu pregatire militara.

Pe fundalul unei crize tratate cu superficialitate si frica de Europa, Turcia "muta" decisiv. Astazi, pentru Siria sau Irak, orice proiect de securitate, intr-o perspectiva medie, are Turcia ca si participant esential.

In Iordania, un stat mult mai mic si mai fragil, sosirea unui numar foarte mare de refugiati a generat temeri privind cresterea jihadismului printre iordanieni si implicit a instabilitatii. Regele Abdullah II al Iordaniei, in opinia mea, unul dintre cei mai importanti lideri regionali, a actionat hotarat mobilizand opinia publica iordaniana impotriva Statului Islamic dupa uciderea bestiala a unui pilot prizonier al jihadistilor.

Totodata, guvernul iordanian, fara prea mult zgomot, a convins partenerul american sa construiasca un sistem defensiv la granita cu Siria, ceea a generat si o reducere a numarului de refugiati.

Si ar mai fi Libanul. Un mic stat de 4 milioane de locuitori cuprinzand comunitati sunnite, siite si crestine, dar si legaturi istorice cu Siria. Unul din patru cetateni in Liban este sirian. Dar, printr-o politica abila si extrem de sofisticata, guvernul libanez, cu sprijin puternic din exterior, reuseste sa tina in echilibru comunitati religioase care in afara Libanului se reprima intre ele cu o violenta iesita din comun.

Musulmanii sunniti reprezinta marea majoritate a refugiatilor in Liban, chiar daca o mare parte din teritoriul libanez este controlata de miscarea Hezbollah, puternicul reprezentant al comunitatii siite.

In tabara de refugiati palestinieni din sudul Beirutului, faimoasa Shatila, se afla astazi sute de sirieni non-palestinieni, iar multi sunniti se adapostesc in orase libaneze conduse de Hezbollah, precum Hermes.

Si trebuie sa mai luam in considerare ca, dupa semnarea acordului nuclear, Iranul va intra puternic in scena.

Ceea ce este interesant de remarcat este ca, deosebit de situatia refugiatilor care nu pot parasi taberele unde sunt adapostiti, luptatorii din toate gruparile combatante din Siria si Irak se pot misca liber intre Liban, Turcia si Iordania.

Una dintre abordarile gresite, promovate in Europa, este aceea ca problema refugiatilor din Orientul Mijlociu sau din Africa Subsahariana tine strict de organizarea taberelor de primire si intarirea frontierelor pentru a opri, pe cat posibil, patrunderea ilegala. Gasirea unor formule de administrare stabila in Siria si Irak ca si consecinta a finalizarii competitiei intre interesele regionale si globale va rezolva si criza refugiatilor "la origine".

Am incercat sa ma refer la vecinatatea imediata a zonei de conflict. Discutia poate fi extinsa. Jocul de interese este extrem de complicat si cuprinde, fara indoiala, Rusia, Iranul, Arabia Saudita si Qatarul.

In orice caz, este extrem de important ca Romania institutionala sa se pozitioneze extrem de atent fata de o lume care se reconstituie pe fundalul unor miscari de populatii, fara precedent.

Este momentul miscarilor politice curajoase, demonstrative din multe puncte de vedere, dar care pot plasa favorabil Romania intr-un context in schimbare. Astazi contributia politica, diplomatica, umanitara, pe care Romania o poate aduce in criza refugiatilor, poate fi semnificativa.

Romania institutionala nu poate ramane ostateca dilemei, de multe ori emotionala, dintre protectia internationala si securitatea nationala.

Cristian Diaconescu este licentiat in drept, presedinte al Fundatiei Miscarea Populara, iar de-a lungul timpului a ocupat functii de secretar de stat, vicepresedinte al Senatului, ministru al Justitiei si al Afacerilor Externe.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...