
Criza umanitara cu care se confrunta Europa astazi este o chestiune de constiinta individuala si de stat.
Solidaritatea de care trebuie sa dam dovada este o datorie atat fata de refugiati, cat si fata de proiectul european pe care ni l-am asumat. Umanitatea nu este un principiu ce poate fi discutabil. Acesti oameni trebuie sa beneficieze de clementa, de conditii calitative de existenta si de asistenta.
In conditii de razboaie mondiale sau civile, Europa a cunoscut in toata istoria sa numeroase reconfigurari umane, culturale, sociale, care nu au impiedicat formarea unor valori unitare. Fenomenul de astazi este un rezultat al mondializarii, care nu implica simple retele de cooperare economica, parteneriate culturale sau extinderi de piata pentru servicii.
Acest val care vine din zonele de conflict ale Orientului Mijlociu in Europa trebuie inteles atat din perspectiva realitatii represiunii, terorii si barbariei care sacrifica umanitatea pe altarul proiectului totalitar jihadist, dar si din perspectiva promovarii noastre indelungate ca spatiu de libertate, toleranta si bunastare.
Umanitatea nu trebuie insa confundata cu inconstienta. De exemplu, in spatiul public si la nivel de act guvernamental, se impune o dezbatere clara intre refugiati si imigranti din ratiuni economice. Pana nu vom intelege diferenta dintre refugiat si imigrant nu vom reusi sa prioritizam si sa respectam drepturile celor vulnerabili.
Cei care fug de persecutii si de conflicte armate sunt protejati prin Legea Internationala inca din anul 1951, li se ofera azil si au statutul de refugiati. Este adevarat ca din cei veniti astazi in Europa, majoritatea sunt refugiati, dar printre ei sunt si numeroase persoane care doresc imbunatatirea calitatii vietii. Nimic de condamnat, dar noi trebuie sa prioritizam tocmai pentru a respecta responsabilitatea pe care o avem fata de refugiati.
La nivel european, cel putin momentan, discutia nu este suficient de productiva. Prin primirea acestor oameni, fara a gasi o solutie de ameliorare a crizei de origine, noi doar cream precedente si tratam simptome.
Periculos ar fi daca exact ca in cazul atentatelor din Franta, dupa isterie si panica generalizata, ar urma... nimic. Nicio dezbatere despre stabilizarea zonelor (pentru ca statutul de refugiat implica protectia temporara pana in momentul stabilizarii zonei de provenienta) sau nicio dezbatere despre politicile de integrare, de coeziune, de asistenta sau cel mai periculos, nicio dezbatere despre vulnerabilitatile securitatii.
Dincolo de realitatea dramatica cu care se confrunta acesti oameni, dincolo de dimensiunea umanitara a acestui val de refugiati si de imigranti, se poate ascunde teroarea, islamismul.
Statul Islamic propaga un discurs al urii contra celuilalt, seamana teroare si se extinde cu o rapiditate halucinanta. Presedintele Traian Basescu a ridicat primul intrebarea: cine garanteaza ca realitatea Califatului dorit de Statul Islamic, inclusiv pe teritoriul Romaniei, nu profita de aceasta tragedie umanitara?
Chiar in aceste zile am aflat ca luptatori din cadrul gruparii Statul Islamic sustin ca au cucerit ultimul camp petrolifer major care se afla sub controlul guvernului sirian. Statul Islamic este un atentat la intreaga ordine cunoscuta de noi pana in prezent, iar potentialul sau creste. Teritoriul lor se extinde prin sacrificii de vieti umane si teroare.
Pe langa banii proveniti din vanzarea de petrol prin contrabanda catre intermediari, jihadistii impun taxe in zonele pe care le controleaza, vand ilegal opere de arta pe care le jefuiesc si isi asigura intotdeauna donatiile. Recent, Statul Islamic si-a batut propria moneda in aur. Suveranitatea pe care aceasta grupare terorista o revendica arata aspiratiile sale. Au o viziune globala a barbariei si vor sa o impuna cu orice pret.
Bazinele de recrutare sunt numeroase, fanatismul este evident, iar fascinatia pentru acest proiect al cruzimii a ajuns pana in Europa.
Acum o saptamana, autoritatile bulgare au retinut cinci tineri musulmani care incercau sa treaca granita dinspre Macedonia, pe telefoanele lor fiind gasite o serie de inregistrari video care contineau decapitari si rugaciuni specifice jihadistilor.
Interesant este si faptul ca, inca din luna februarie, The Telegraph publica un document scris de un membru al Statului Islamic, insarcinat cu recrutarea, conform caruia planurile jihadistilor erau de a trece Marea Mediterana pretinzand ca sunt simpli imigranti, astfel incat sa poata ataca orasele din Europa de sud.
Publicatia Express relateaza, de asemenea, ca mai mult de 4.000 de membri ai Statului Islamic se afla acum pe teritoriul statelor din Europa vestica, scopul acestora fiind instaurarea califatului si razbunarea fata de pro-americanism.
Solidaritatea statelor europene fata de refugiati este o datorie. La fel este insa si responsabilitatea fata de propriii cetateni. Este Europa pregatita sa protejeze!?
Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.