Cui ii este frica de refugiati si cui nu

Drama refugiatilor, care risca sa-si piarda viata in ambarcatiuni improvizate, doar-doar vor ajunge pe Taramul Fagaduintei, a provocat multe dezbateri, controverse si ingrijorare in randul europenilor.

Poate nu merita sa ne oprim aici asupra celor care, in mod cinic, incearca sa politizeze momentul, intr-un sens sau in altul. Nici asupra celor care seamana panica, inoculand teama ca exodul ar fi o bomba cu fitilul deja aprins.

Bomba poate fi dirijata spre Europa si cu imigranti, si fara. Cred ca solutia este sa ne luam masuri de prevenire, nu sa tremuram de frica.

Exista insa factori care, dezinteresat si cu mijloace disponibile, adesea modeste, se implica direct in aventura acestor disperati. Nu putine ONG-uri s-au pus in miscare din proprie initiativa. Filantropi, precum Bill Gates, pot contribui financiar. Liderii religiosi, apartinand diferitor culte, contribuie cu influenta lor morala asupra credinciosilor.

Papa Francisc, arhiepiscopul de Canterbury, liderii Bisericii Ortodoxe din mai multe tari, inclusiv Patriarhul BOR Daniel, fac apel la solidaritate si coeziune intre oameni.

Nu se aude insa, in acest cor pe mai multe voci, glasul unei importante categorii sociale, care poate nu sesizeaza ce oportunitate reprezinta forta de munca potentiala a migrantilor: intreprinzatorii si oamenii de afaceri - scrie Project Syndicate, intr-un articol pe aceasta tema.

Astfel, in timp ce toti isi impart responsabilitatea pentru ajutorarea materiala si morala a refugiatilor, mediul de afaceri european si-a ascuns capul in nisip si tace malc.

Pare ciudat desigur ca mediul de afaceri, care astazi este mai puternic decat oricand, nu profita de ocazie ca sa conlucreze cu factorii nonguvernamentali, politici sau chiar religiosi si, din provocarile momentului, sa-si creeze oportunitati.

In abordarea provocarilor generate prin fluxurile masive de refugiati se pot ascunde ocazii neasteptate atat pentru oamenii de afaceri, cat si pentru migranti, ba chiar si pentru insasi comunitatea sociala.

Daca liderii industriei s-ar fi implicat de la inceput, canalizand in folosul lor forta de munca potentiala a celor care isi cauta salvarea in Europa, poate s-ar fi evitat multe din evenimentele tragice petrecute in timpul exodului peste mare.

Ideea a sintetizat-o scurt presedintele Federatiei din Industria Germana (BDI), Ulrich Grillo: "Daca vom putea integra rapid acesti refugiati in piata locurilor de munca, ii vom ajuta pe ei, dar de asemenea ne vom ajuta pe noi insine".

La prima vedere, Germania cu somajul ei de 6,4%, cel mai scazut din intreaga UE, nu pare exemplul cel mai potrivit privind absorbtia fortei de munca. Dar, privind cifrele absolute, problema arata altfel: conform prognozelor, numai in acest an, 40.000 de posturi vor ramane neocupate. De asemenea, Germania este in asteptarea a 140.000 tehnicieni, informaticieni si ingineri, inca neasigurati.

Prognozele arata ca, la nivelul anului 2020, deficitul de muncitori necalificati se va ridica la 1,8 milioane locuri de munca, iar in anul 2040 va ajunge la 3,9 milioane de locuri.

Specialistii pun aceasta evolutie nefavorabila pe seama scaderii drastice a natalitatii, nu numai in Germania, ci si in alte tari europene.

Merita observat ca, dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial, Germania era tara cu cel mai mare deficit de forta de munca din toata Europa si, totusi, acolo s-a produs cea mai rapida refacere a ranilor razboiului si cea mai spectaculoasa explozie industriala de pe continent.

Care pot fi motivele? Desigur a ajutat in mare masura sprijinul financiar venit de peste ocean, dar nu trebuie sa neglijam nici acoperirea lipsei de forta de munca interna cu personal din afara - indeosebi din fosta Iugoslavie si Italia.

Acest personal n-a venit in nestire cu barci improvizate, ci a fost atras prin conditiile oferite de oamenii de afaceri germani: un venit stabil, calificare si posibilitatea emanciparii.

Si astazi o astfel de rezolvare ar ajuta lumea politica, napadita de valul migrantilor. Toti ar fi castigati. Politicienii si-ar vedea oarecum rezolvata confruntarea cu refugiatii, beneficiand totodata de un antidot in ce priveste imbatranirea populatiei, industria si-ar usura povara somajului, iar noii sositi si-ar putea perfectiona pregatirea profesionala, asiguradu-si existenta si pacea.

Pe termen lung, multi refugiati isi vor dori sa se intoarca in patrie. Nu-i va impiedica nimeni, dar ei se vor intoarce calificati intre timp. Vor fi capatat aptitudinile necesare pentru reconstructia economiei si a societatii de la ei, de acasa.

Desi pare o perspectiva indepartata, investind in refugiatii de astazi, Europa chiar poate contribui la crearea pe termen lung de noi parteneri comerciali, acolo unde astazi refugiatii isi vad viata amenintata si de unde n-au alta scapare decat sa-si incerce norocul, ingramaditi in barci nesigure.

Funcția de confidențialitate introdusă de WhatsApp Web. Utilizatorii își pot muta conversațiile într-un folder cu parolă

WhatsApp introduce o caracteristică nouă de confidențialitate pentru versiunea sa web, oferindu-le utilizatorilor posibilitatea de a bloca conversațiile printr-o funcție numită Chat Lock....

Toți operatorii de transport feroviar, integrați pe Ghișeul Unic. Schimbări la cumpărarea biletelor

Toţi cei şase operatori de transport feroviar de călători care prestează servicii publice sunt integraţi şi activi în sistemul Ghişeul Unic dezvoltat de Autoritatea pentru Reformă...