Europa sarmei ghimpate

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Marti, 15 Septembrie 2015, ora 19:33
5964 citiri
Europa sarmei ghimpate

Vad o mare usurare pentru ca la Consiliul JAI par sa isi fi gasit sfarsitul cotele obligatorii de refugiati care au starnit atata enervare. Am razbit!, carevasazica.

Sa zicem ca au fost eliminate, desi deocamdata situatia este extrem de fluida si decizia finala ar putea veni abia pe 8 octombrie, daca va veni. Vad deja ca se vorbeste despre sanctiuni pentru statele care nu accepta aceste cote. Dar eu nu cred ca aceste cote reprezentau adevarata problema care, iata, sa fi fost rezolvata.

Cotele au fost doar una dintre manifestarile lungului sir de inabilitati, ca sa nu le zic prostii, care au dat masura inadecvarii UE la criza care a lovit-o. Daca Germania si Comisia Europeana nu ar fi avut extrem de proasta inspiratie sa incerce sa impuna aceste cote si ar fi incercat mai degraba o negociere a acestora, nu ne-am fi opintit atata pe acest subiect.

In ordine, au picat, daca au picat, cotele. Si? Altceva? Altceva nimic. A picat un plan concret, bun sau rau. Care e planul care-i ia locul? Niciunul. Si, de aceea, ma tem ca rezultatul JAI este, de fapt, o veste foarte proasta. Pentru ca aceasta indecizie, care pune sub semnul intrebarii principiul esential al solidaritatii, este insotita de o agravare a situatiei din teren aproape de la ora la ora.

Prima victima este spatiul Schengen. Germania, enervata de refuzarea cotelor obligatorii, si realizand probabil ca deschiderea initiala de a primi pana la 800 de mii de refugiati a fost o nebunie, a intors foaia si a reintrodus controalele la frontiera cu Austria. Inteleg ca deja cozile de masini sunt imense.

Ungaria incepe si ea sa inchida granita cu Serbia. Ba chiar isi pune problema sa ridice un gard la granita cu Romania. Polonia e pregatita sa revina la controalele de frontiera. Olanda la fel. Slovenia si si Austria la fel. Lista este, ma tem, deschisa. Se vorbeste insistent despre mobilizarea de militari. Ziduri care pareau demult istorie se ridica inspaimantator de repede, faramitand Europa pana ieri unita.

Intre timp, refugiatii si imigrantii continua sa soseasca in valuri. Nu vorbim despre sute, ci despre mii, sute de mii. Se pare ca estimarile initiale de 160.000 sunt depasite. Cele noi duc spre un milion.

Fac parte dintre cei care au mari indoieli si asupra spontaneitatii acestei invazii si in privinta sanselor reale de integrare a migrantilor in civilizatia europeana. Sigur ca trebuie umblat la sursa problemei, adica la situatia din Siria si la expasiunea violenta a Statului Islamic. Dar asta cere timp, nu se poate rezolva chestiunea Orientului Mijlociu cu bagheta magica, pana maine, mai ales dupa atata somnolenta.

Si pana maine oricum e ziua de azi. Sumbra. Pericolul e aici, ce facem cu el?

Ce facem totusi cu aceste zeci de mii de oameni care iau cu asalt Europa? Punem militarii de pe granite sa traga in femei si copii? Inrosim marile de sangele celor din barci pe care sa le scufundam? Eu as vrea sa ii putem opri, dar nu vad cum altfel decat cu pretul unor atrocitati pe care nu le pot concepe.

Si in conditiile in care lucrurile arata asa cum arata, cum sa consider ca eventuala renuntare a cotelor obligatorii este o victorie? Este o mare infrangere faptul ca nu s-a putut ajunge la nicio solutie concreta, la niciun plan inchegat si fezabil care sa ii salveze nu atat pe refugiati, cat Uniunea Europana insasi, care se zgaltaie din toate incheieturile in convulsiile unei crize teribile pentru care nu numai ca nu era pregatita, dar pe care nu vadeste nici cea mai vaga idee ca ar sti de unde sa o apuce.

Pana la urma, chestiunea cotelor obligatorii, exceptand punerea ei pe tapet in cel mai inabil mod cu putinta, este una care trebuie depasita in mod inteligent, nu orgolios. Nu ele sunt tinta, pentru Dumnezeu, dar ministrii JAI pe ele le-au razbit. Minunat!

Este clar ca solidaritatea nu poate insemna blocarea intr-un numar fix, asa cum sper sa nu faca Romania pana la capat. Ca le numim obligatorii sau negociat-asumate, e clar ca povara acestei crize trebuie totusi impartita intr-un mod cat mai echilibrat, astfel incat sa salvam ceea ce in acest moment este in pericol imediat si major: constructia europeana insasi.

Cei care se vor bloca intr-un numar fix, dincolo de care nu se mai poate nimic, isi imagineaza cumva ca singuri, pe cont propriu, in afara mecanismului UE, numai cu generalii lor vor face fata mai bine? Poate o vreme, dar pana la urma nu ma indoiesc ca toti vom fi maturati, cu efecte incomparabil mai grave decat cele pe care le-am suporta fiind impreuna.

Toti au gresit grav. Germania cu brate deschise care a stimulat exodul. CE prin incercarea de a impune cotele. Tarile care s-au blocat in numere fixe, fara a incerca o flexibilizare impusa de situatia disperata. In afara de Polonia nu am vazut in tabara opozantilor pe nimeni care sa vina cu o solutie concreta, cu propuneri. Si iata-ne in furtuna fara nicio solutie reala, dar multumiti ca ceva a fost anulat.

Si, intre timp, sub ochii nostri se naste Europa sarmei ghimpate si a zidurilor, un cosmar a carui dimensiune nici macar nu cred ca o realizam inca.

„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Primarul de la Sectorul 5, Cristian Popescu Piedone, este cotat cel mai bine în majoritatea sondajelor de opinie pentru a câștiga Primăria Capitalei. El este văzut adesea „pe teren”,...
#invazie refugiati, #cote obligatorii refugiati , #Europa