Marea discordie

Autor: Daniel Daianu , membru in CA al BNR
Miercuri, 23 Decembrie 2015, ora 06:57
3560 citiri

Anul 2015 marcheaza cel mai dificil moment din istoria Uniunii. La necazurile euroariei se adauga un climat intern tensionat mult de valul de refugiati/migranti.

Cu luni in urma, cancelarul Angela Merkel invoca valori morale si ratiuni umanitare deschizand portile larg refugiatilor; alte voci considerau acest val o oportunitate pentru o Europa ce imbatraneste. Acum domina reactii ce acuza ritmul destabilizator de venire a refugiatilor. Insasi Germania a facut un volte face si cauta limitarea imigratiei.

Cat de exploziva a devenit situatia reiese din declaratia ministrului de Externe german ca, daca nu pot fi protejate granitele externe, UE se va destrama. O afirmatie anterioara similara a avut si presedintele Consiliului European, Donald Tusk.

Pledoarii ce leaga repartizarea refugiatilor cu accesul la fonduri europene arata incordarea extrema in relatiile dintre state. Analogia facuta de premierul olandez (a carui tara va prelua presedentia UE in ianuarie 2016) cu imperiul roman asaltat de invazii exprima o stare de spirit de mare apasare, teama, debusolare.

Criza euroariei, de nu putini numita in mod eronat a datoriilor suverane (ea priveste in realitate dezechilibre externe nesustenabile), a dat nastere unui efort extenuant de limitare a stricaciunilor. Acest efort a condus la Raportul celor 5 Presedinti (ai Consiliului European, Comisiei, Parlamentului European, Eurogrupului si BCE), un document ce, pentru prima data, vorbeste de o trezorerie comuna, un sistem comun de garantare a depozitelor bancare, institutiii comune (in plus fata de BCE) pentru statele din euroarie.

Sunt strapungeri conceptuale remarcabile, care ar trebui sa ofere euroariei baze institutionale si de politici robuste. Dar calendarul lung de realizare reduce din seva Raportului.

A survenit valul de refugiati, ce trece dincolo de un management de criza. Situatia este mult mai grava intrucat sunt in discutie aspecte ce tin de siguranta in sensuri profunde, de relatia intre cetateni si autoritatile cu cea mai mare legitimitate (guverne nationale), de identitate, de modul in care se iau decizii in Uniune.

Conflictul legat de cote de repartizare a refugiatilor/migrantilor s-a acutizat enorm cand tari din Europa centrala si de Rasarit le-au contestat obligativitatea. Fara solidaritate Uniunea nu poate rezista, ceea ce toate statele membre accepta ca principiu. Dar cum sa fie interpretata solidaritatea ramane un capitol deschis si controversat.

Pentru unii lideri europeni, cotele de imigranti ar duce la mari pericole, ar dauna identitatii nationale si religioase. Se poate compara aceasta viziune (aparent contrara unui spirit ecumenic, de concordie intre etnii, religii) cu declaratii potrivit carora multiculturalismul a esuat in Europa, ca se manifesta conflicte, mini-razboaie civile (cum spunea premierul francez Manuel Valls). Intervine si obsedanta problema a terorismului, pe fondul haosului din lumea araba si implicarii unor tari europene in regiune.

Este de adaugat chestiunea Brexit-ului. Sondaje recente arata o balanta ce inclina in favoarea ramanerii Marii Britanii (UK) in Uniune. Pe de alta parte, conditiile puse de Londra in negocieri ar acentua geometria variabila. Teama legata de o eventuala iesire a UK din Uniune priveste si dezechilibrul in balanta puterii pe Continent (supedominanta Germaniei, relatia cu Rusia etc).

Un efort istovitor de stapanire a crizei economice a morfat, odata cu criza refugiatilor, intr-un exercitiu aproape disperat de salvare a Uniunii. Aceste circumstante pun la grea incercare institutiile europene; se vede acum cat de fragile sunt unele, ca sunt de suprafata. Piata comuna (cu libertate de circulatie a capitalului) nu este departe de ceea ce inseamna comert si piete financiare liberalizate in spatiul global.

Miscarea libera a fortei de munca este, drept, altceva, dar si aceasta este pusa la indoiala prin diverse restrictii si un Schengen in limbo (anticipam cu ceva timp in urma). Criza UE, multidimensionala, se vede in ascensiunea unor grupari politice radicale, eurosceptice.

Gradul de neincredere intre tarile din Uniune si intre cetateni si guverne este fara precedent. Iar cand neincrederea intre state trece de un prag critic, ele pierd interesul de a mai investi in proiectul european. Tot mai mult opereaza logica trocului (imi dai, iti dau) ; este ca intr-o familie nefericita, in care traiul continua fiindca divortul pare mai costisitor.

Un test foarte mare acum pentru UE priveste cotele de refugiati. Daca nu se va gasi o formula de compromis acceptabil, fragmentarea se va accentua. Fara o politica comuna de protectie a frontierelor, de securitate, UE nu are cum rezista. In acelasi timp, progrese de fond in reforma euroariei sunt necesare. Numai injectii de lichiditate ale Bancii Centrale Europene nu pot tine euroaria pe linia de plutire la nesfarsit.

Romania a navigat in 2015 sub auspiciile conflictelor din Uniune, ale unei "mari discordii", cu fracturi ce se adancesc pe axele Nord-Sud (diatriba premierului italian privind rolul Germaniei in UE) si Vest-Est (amenintari ale cancelarului austriac apropos de cote).

Romania este in plutonul din Europa Centrala si de Rasarit care are relansare economica in contextul reducerii unor mari dezechilibre macroeconomice.

Esential este sa ne ocupam de slabiciuni structurale acasa, sa prevenim un derapaj bugetar in anii ce vin, sa ne diminuam fragilitatea intr-o Europa ravasita de probleme si incertitudini.

Sa speram ca Uniunea va gasi resorturi interne pentru a tine sub control "Marea discordie" si pentru a face fata la sumedenia de provocari. O Uniune tot mai slaba este vulnerabila la amenintarile venite din vecinitatile cu mare dezordine, la actiuni teroriste, la pericole neconventionale; ar deveni o veriga slaba extinsa in lumea democratica.

Cum a fost imaginata si construita de parintii fondatori, Uniunea era o incercare de a depasi ordinea pe calapod westfalic, cea care a nascut rivalitati urate, tragedii in istorie.

Uniunea a avut un rol exceptional in refacerea economica postbelica si mentinerea pacii pe continent. Daca ea nu va rezista, Europa foarte probabil se va intoarce in istorie.

PS. Sfarsitul de an aduce doua evenimente pozitive: acordul de la Paris privind schimbarea de clima si decizia in Consiliul de Securitate al ONU privind Siria, organizarea unei conferinte de pace.

Daniel Daianu este membru in consiliul de administratie al BNR, fost prim-vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) si fost ministru al Finantelor.



Citeste si:
Kelemen Hunor ironizează problemele de la sistemul de vot al USR PLUS: „Ei urgentează votul prin internet la alegerile generale”. Ce spune despre criza din coaliție
Kelemen Hunor ironizează problemele de la sistemul de vot al USR PLUS: „Ei urgentează votul prin internet la alegerile generale”. Ce spune despre criza din coaliție
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat joi, 16 septembrie, în cadrul Conferinţei Aleşilor Locali ai Uniunii, că în prezent nu există o soluție pentru criza din interiorul coaliției...
Primăria din Bârlad, aroganță pe bani publici: Cumpără un espressor de cafea de 8.000 de lei, cu comandă vocală
Primăria din Bârlad, aroganță pe bani publici: Cumpără un espressor de cafea de 8.000 de lei, cu comandă vocală
Consilierii locali din Bârlad au votat în unanimitate un proiect inițiat de autoritatea locală pentru achiziționarea unui espressor în valoare de 8.000 de lei, cu toate că pe piață există...
Sursa: Ziare.com