Pledoaria noastra pentru pace este Europa Unita

Ziua de 2 septembrie marcheaza 70 de ani de la actul capitularii Japoniei prin care se punea capat celui de-Al Doilea Razboi Mondial; 70 de ani care nu au fost suficienti pentru a transforma diversitatea conflictuala in integrare, dar au fost suficienti pentru ca europenii sa inceapa sa uite de ce si-au dorit inca de la bun inceput integrarea.

Modernizarea, emanciparea, cristalizarea natiunilor, liniile de demarcatie nationala, toate au fost inventii europene. La fel au fost, insa, si cele doua razboaie mondiale.

Reflectia asupra trecutului si chestionarea actualitatii ne obliga sa reconsideram fenomenul national si formele pe care nationalismele le imbraca astazi. Argumentul este simplu. Politica ne-a aratat ca, pe masura ce cresc vulnerabilitatile unui stat, cu atat creste obsesia pentru a formula o identitate nationala solida, iar istoria ne-a aratat ca delirele identitare si patologia nationalista au fost cele care au alimentat masinariile mortii din secolul XX.

La inceputul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, bantuia prin Europa o viziune a natiunii, un discurs mobilizator, protector fata de elemente externe.

Perceptia ulterioara a mesajului a schimbat sensul sau original. Prin suprainterpretare sau decontextualizare, Europa a fost aruncata intr-un razboi total, care a ridicat pragul de tolerabilitate la violenta pana la fenomene concentrationare si lagare de exterminare.

Optimismul creat de constructia europeana si de dimensiunea sa supranationala a vadit in fata a ceea ce ar putea fi reintoarcerea nationalismului, sub forma actuala cea mai raspandita, populismul. Odata cu aparitia frustrarilor populare determinate de incapacitatea elitelor politice si de esecurile economice, s-a nascut populismul.

Partide precum Frontul National, UKIP, Syriza, Jobbik au inceput a promova un nationalism discursiv cu un potential enorm de corodare a unitatii europene.

Promisiuni fara baza reala, radicalism, respingerea celuilalt, exploatarea culturii de moment, toate aceste elemente fac parte din reteta partidelor populiste.

La acestea se adauga bineinteles si nationalismele exterioare Europei Unite, ale unor state precum Rusia, care vor in mod clar o schimbare in imaginarul social a configuratiei de putere la nivel mondial.

Parada Moscovei, organizata pe 9 mai a acestui an, a fost o dovada a nationalismului barbar rusesc si a propagandei de lupta contra Vestului. Nostalgia cu care a fost evocat URSS-ul, entitate criminala care a amputat Romania, ne reaminteste de pericolul pe care il reprezinta Rusia pentru Europa pacii.

Intr-o zi in care noi am sarbatorit cooperarea, rusii au defilat cu tancuri si rachete balistice.

Cat despre Europa Unita, criza imigrantilor si criza determinata de posibila iesire a Greciei din zona euro au creat fracturi si distante intre populatii si guverne, intre Uniunea Europeana si principiile sale.

Astfel, in plan politic, a capatat contur un cadru favorabil aparitiei partidelor populiste, cu identitate negativa, pornind de la stigmatizarea celuilalt, a strainului.

Memoria este singura care poate acoperi fracturile nascute din crizele pe care le-a cunoscut Europa. Trebuie sa ne reamintim ca diviziunea a fost mereu o constanta europeana, iar constructia pe care am urmat-o a avut in vedere o noua modalitate de a coexista si de ne privi pe noi insine.

Constructia europeana a insemnat aplanarea liniilor de separare, de demarcatie, transformarea spatiului de diversitate conflictuala in spatiu de coexistenta. Memoria asupra crimelor de razboi, asupra socului cultural, social si economic suferit in urma razboaielor, trebuie sa ne mentina o cultura politica a responsabilitatii, a tolerantei si a rationalitatii violentei.

Pledoaria noastra pentru pace trebuie sa ramana Europa Unita.

Eugen Tomac este un politician, istoric si jurnalist roman, deputat in Parlamentul Romaniei din anul 2012 si presedinte al Partidului Miscarea Populara.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...