Uniunea "sub asediu"

Autor: Daniel Daianu , membru in CA al BNR
Miercuri, 09 Septembrie 2015, ora 12:06
4357 citiri

UE este "socata" de un val imigrationist masiv din lumea araba, care exacerbeaza divergente in interiorul ei. Chestiunea imigratiei naste emotii, anxietate intr-o Uniune aflata in cea mai putin fasta perioada din istoria sa.

De aceea, acest "eveniment extrem" trebuie sa fie contextualizat. Criza financiara a lovit puternic o Europa cu o pozitie diminuata in economia globala. Sa adaugam criza zonei euro, care este generata in principal de un design gresit. Exista si fractura de performanta economica intre Nord (Germania) si Sud.

Respingerea partidelor "mainstream" in nu putine state membre ale UE este de pus in legatura cu distanta intre electorate si cei care decid, acasa sau la Bruxelles - asa numitul "deficit democratic".

SUA sunt intr-o alta situatie gratie structurii de guvernamant federale, a unui model economic mai flexibil; America are si o alta capacitate de a asimila imigrantii (fiind o tara de imigranti).

A avut loc o redistributie de putere economica in lume greu de imaginat acum cateva decenii, cand suprematia Vestului era incontestabila si presupusa cvasi-vesnica.

Europa se confrunta cu o situatie geopolitica foarte complicata din cauza razboiului din Ucraina si nu numai. Numeroase tari arabe sunt cuprinse de instabilitate si conflicte, razboaie civile. Tari africane sunt si ele ravasite de avansul unor grupari islamice extremiste, de conflicte inter-etnice.

Atacurile teroriste din Franta in ianuarie au transmis europenilor un mesaj similar cu cel al atacurilor din SUA din 2001. Si aceasta in circumstantele unei dezbateri publice foarte aprinse in Europa privind granita pana la care se poate permite statului sa intre in viata privata a cetatenilor.

Cat este legal si ce devine abuz al puterii statului - sunt teme nelamurite inca in Europa. In SUA dezbaterea este considerabil atenuata intrucat 11 septembrie 2001 a schimbat o stare de spirit a majoritatii populatiei (ce se observa si in Congres). Poate ca este o formulare emfatica, dar atunci SUA au intrat intr-un nou tip de razboi.

Terorismul cu radacini in lumea islamica este de factura aparte putand fi pus in relatie cu fanatismul unei componente religioase, cu o istorie coloniala foarte complicata la care partase sunt nu putine tari europene (ce fac parte din UE), cu dispute legate de accesul la resurse energetice, cu nerezolvarea situatiei din Orientul Mijlociu, cu interventii militare si de alta natura nereusite ale puterilor occidentale etc.

Mare parte din lumea araba este cuprinsa de dezordine, de haos.

"Primavara" in tarile arabe s-a disipat rapid. Unii analisti influenti apreciaza ca interventia in Irak a marit frictiunile intre suniti si siiti in acea tara si in regiunea intreaga (Richard Haas, Foreign Affairs, nov-dec. 2014, p.74).

Iar Statul Islamic a aparut, este de admis, si ca urmare a conflictului exacerbat intre suniti si siiti.

Europenii cunosc din propria istorie recenta ce inseamna actiuni teroriste si conflicte civile violente; sa ne gandim la Irlanda de Nord sau Tara Bascilor. Grupari extremiste de stanga, teroriste au actionat cu cateva decenii in urma. Si destramarea fostei Iugoslavii a fost insotita de razboaie locale si terorism de masa. Oriunde s-au produs asemenea fapte, guvernele au raspuns cautand, in Marea Britanie, Germania si Italia, etc. sa controleze situatia nerenuntand la trasaturile de baza ale societatii democratice.

Noul terorism este mai periculos, deoarece combaterea sa reclama o mobilizare de resurse in conditii speciale, cand mare pare din efort este invizibil.

Imigratia masiva in Europa din deceniile post-coloniale nu a condus, adesea, la o intalnire fecunda intre civilizatii. In Franta, in Belgia, in alte tari, criza economica reveleaza fracturi, discrepante sociale si economice mari, resentimente inter-etnice si inter-confesionale.

Somajul mare in randurile tinerilor, cel mai adesea preponderent in comunitati de imgranti, saracia multora sunt factori ce amplifica tensiunile. Si in tari nordice, cunoscute pentru atitudinea primitoare fata de imigranti apar tot mai multe semne de ostilitate. Si una este sa duci o lupta, justa sau mai putin justa, departe de casa si altceva sa fie adusa lupta acasa, sa devina un conflict intern. Si aici vorbim de "conflicte asimetrice", ce pot cauza moartea a numerosi civili.

Ce faci in asemenea conditii? Cum mobilizezi resurse interne? Mai ales cand situatia economica si cea sociala sunt foarte dificile, cand numerosi cetateni pot fi descurajati, speriati. Aici gasim frica multor guverne europene fata de valul imigrationist din tari arabe, generat de haosul din Siria, Irak, Libia etc.

Un risc enorm ar fi sa asistam la conflicte, la confruntari religioase, din ratiuni de neintelegere reciproca intre comunitati etnice si cand fundamentalisti, fanatici castiga aderenti; premierul francez observa ca un fel de "apartheid" etnic, ghettoizare, ar exista in locuri din Franta. Sa ne aducem aminte de dezordinea din unele periferii ale Parisului cu ani in urma sau evenimente similare in unele orase britanice.

Este poate cel mai mare pericol pentru Europa ca relatia intre crestini si populatia musulmana, in special, sa se deterioreze tot mai mult, din varii motive. Dusmanii societatii deschise sunt in exterior si in interior. Raspunsurile la amenintari implica mijloace de interventie si de protectie adaptate conditiilor de conflict ce se poate adanci.

Cu ani in urma scriam despre posibilitatea ca societatea deschisa, confruntata cu pericole mari, sa cunoasca regresii, sa fie nevoie de redescoperirea unor precepte si valori de sorginte politica conservatoare, combinate in mod paradoxal cu idei de tip comunitarist.

Intrucat, fara solidaritate si strangerea randurilor sub steagul valorilor democratiei, dificultatile cresc. Dar inclinatii autoritariste, daca degenereaza si cuprind sistemul, ataca natura societatii deschise.

Die grosse Frage, marea intrebare, este prin urmare in ce masura societatea deschisa poate lupta cu dusmani vizibili si invizibili reusind sa isi mobilizeze resursele, fie si prin mijloace mai putin ortodoxe, fara a pierde din esenta democratica, liberala.

Americanii au avantajul ca al lor "melting pot" s-a nascut din dorinta celor care au migrat dinspre Europa si alte continente de a crea o noua societate, care sa termine cu regimuri absolutiste, sa promoveze emanciparea civica.

In timp, aceste deziderate au devenit aievea, chiar daca abolirea sclavagismului, emanciparea populatiei afro-americane si a femeilor au fost procese de durata.

Multiculturalismul peste Ocean a evoluat spre identificarea imigrantilor cu spiritul si ipostaza de cetatean american. In Europa, identitatile nationale si locale sunt puternice, mare parte din zecile de milioane de imigranti este legata cultural si afectiv de regiunile de unde provin, nu s-au impamantenit.

Este cred gresit sa echivalezi diversitatea culturala din Europa cu multiculturalism, care priveste coabitarea cu imigranti veniti din alte zone ale lumii - o coabitare care poate genera conflicte daca dialogul nu functioneaza si mefiente se transforma in ostilitate, animozitati profunde, ce sunt influentate si de intalnirea uneori violenta a civilizatiilor pe alte meridiane.

Marea provocare pentru europeni, dincolo de a evita o stagnare economica seculara si problema demografica (imbatranirea populatiei), este cum sa administreze un conflict inter-civilizational de anvergura acasa. Aceasta nu exclude nevoia de a schimba politici esuate in teritorii straine, in foste colonii.

Samuel Huntington a vorbit cu mesaj adanc in "The Clash of Civilizations" (Ciocnirea Civilizatiilor). Este de mentionat ca resurectia nationalismului in Europa, raspandirea xenofobiei, sovinismului, rasismului, nu sunt de data recenta. William Pfaff amintea despre o "Furie a natiunilor" (The Wrath of Nations) in 1993. Si antisemitismul creste in Europa.

Aceste evolutii dau ganduri negre celor care cunosc ce s-a intamplat intre cele doua razboaie mondiale. Exista miscari separatiste ce pot accentua fragmentarea Uniunii. Exista si o neincredere a electoratelor in clasa politica si institutiile Uniunii.

UE nu are structuri de guvernanta federale (cum au SUA) ; statele membre ale UE nu au o politica de securitate si aparare comuna solida. Colaborarea serviciilior de intelligence din statele Uniunii este, se pare, sub ceea ce implica in zilele noastre lupta contra terorismului.

In acest domeniu "razboiul" are o parte vizibila si una invizibila, cea din urma fiind extrem de importanta.

Comisia si Consiliul European au anuntat masuri in acest sens; este de vazut ce se va intampla in fapt. Oricum, solutia implica eforturi nationale de durata si o colaborare stransa intre statele membre ale UE, intre acestea si SUA, Canada si alte tari.

Acordul TTIP (schimb liber si investitii) intre UE si SUA poate ajuta din punct de vedere economic, dar trebuie sa aduca beneficii in primul rand cetatenilor. Deoarece, in psihologia colectiva, aspectele de justitie, fairness detin un loc important, accentuat de criza economica si sociala.

Daca nu vor putea fi prevenite atacuri teroriste, cetatenii vor cere masuri radicale din partea guvernelor, care ar putea sa erodeze tot mai mult din ceea ce sunt valori ale democratiei.

Asemenea masuri ar completa altele, de nationalizare a politicilor economice, de fragmentare a pietelor, pe fondul persistentei dificultatilor economice; Spatiul Schengen ar fi pus in discutie si el.

Uniunea ar pierde din semnificatie politica si economica; intr-un scenariu negru ar avea loc destramarea ei, cu consecinte incalculabile pentru linistea Continentului. Societatea deschisa, Uniunea, vor da un test de stres formidabil in Europa in anii ce vin.

P.S.: Versiune mult comprimata a textului "Societatea deschisa si razboaiele".

Daniel Daianu este membru in consiliul de administratie al BNR, fost prim-vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) si fost ministru al Finantelor.



Citeste si:
Vasile Dîncu: "Acest guvern va cădea, PSD nu îşi poate permite în acest moment să facă niciun fel de înţelegere cu PNL"
Vasile Dîncu: "Acest guvern va cădea, PSD nu îşi poate permite în acest moment să facă niciun fel de înţelegere cu PNL"
Preşedintele Consiliului Naţional al Partidului Social Democrat, Vasile Dîncu, a anunţat că Guvernul Florin Cîţu va cădea, deoarece PSD nu îşi permite să facă niciun fel de înţelegere...
Adrian Veştea, după ce a pierdut funcţia de prim-vicepreşedinte PNL: "Am fost martorul unei minuni - aproximativ 1.200 de votanţi au furnizat fix 1.842 de voturi"
Adrian Veştea, după ce a pierdut funcţia de prim-vicepreşedinte PNL: "Am fost martorul unei minuni - aproximativ 1.200 de votanţi au furnizat fix 1.842 de voturi"
Preşedintele CJ Braşov Adrian Veştea, care a pierdut funcţia de prim-vicepreşedinte PNL în faţa lui Rareş Bogdan, a afirmat ironic că, la Consiliul Naţional de duminică, 26 septembrie, a...
Sursa: Ziare.com