Imigrantii nu au viata usoara in Germania

Populatia din Germania imbatraneste si muncitorii calificati se imputineaza. Astfel, numerosii tineri imigranti par sa fi venit la momentul potrivit. Dar lucrurile nu stau chiar asa, constata si un studiu al OECD.

Nu stia limba germana, nu invatase nicio meserie. In aceasta situatie s-a aflat, ca multi altii, sirianul Beniyan Bachar cand a sosit in Germania, ca tanar imigrant. Astazi etnicul kurd a implinit 23 de ani si in 2019 a absolvit la Osnabruck scoala de frizeri. Ca sef de promotie. "Sunt pur si simplu fericit", a declarat el cand a primit diploma eliberata de Camera locala de Meserii.

Este o poveste de succes care atesta cum pot evolua lucrurile in cazurile cele mai fericite. Pe de-o parte, un tanar imigrant care este harnic si dispus sa invete. De partea cealalta, o echipa de mesteri, profesori de limba si pedagogi care i-au stat alaturi pe intreaga durata a uceniciei.

Nu e de la sine inteles

"Firmele noastre au avut preponderent experiente placute cu ucenici refugiati", a declarat Holger Schwannecke, secretarul general al Asociatiei Centrale a Mestesugarilor Germani (ZDH).

"Dar asta nu inseamna ca formarea profesionala incununata cu succes este ceva de la sine inteles", a adaugat el. La aceeasi concluzie ajunge si un studiu publicat recent de Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD). Studiul se intituleaza "Sa folosim potentialul imigrantilor" si cerceteaza obstacolele pe care le intalnesc in cale cei ce vor sa invete o meserie in Germania.

Primul obstacol este lipsa cunostintelor de limba germana si adesea o precara educatie scolara ca urmare a razboiului din tara de provenienta. Potrivit OECD, masurile care sa-i pregateasca pe imigranti pentru a putea urma apoi o scoala de meserii sunt indispensabile. Totusi, invatarea limbii germane cere timp, la fel si completarea studiilor scolare, acolo unde este cazul.

Este nevoie de timp si pentru a scrie o cerere de angajare, pentru a alerga dupa acte, pentru a gasi o locuinta, avertizeaza OECD.

Competitie cu propria procedura de dobandire a azilului

Este un timp pe care multi nu-l au, fiindca vor sa castige bani rapid sau fiindca le este teama ca vor fi rapid expulzati din Germania daca nu-si gasesc un loc de munca. In plus, in Germania difera de la o regiune la alta criteriile de varsta si durata cursurilor de pregatire pentru invatarea unei meserii.

In sapte landuri federale doar tinerii cu varste cuprinse intre 16 si 18 ani au dreptul la astfel de cursuri, in altele si imigrantii in varsta de 21, 25 sau 27 de ani. Potrivit OECD, este nevoie in acest domeniu de o legislatie unitara.

In comparatie cu tinerii care s-au nascut si au crescut in Germania, imigrantii urmeaza mult mai rar o scoala de meserii. Holger Schwannecke a spus ca regreta acest lucru si stie de ce este asa: "Imigrantii vor sa castige bani repede".

Un ucenic care invata meseria de frizer castiga lunar 450 de euro in primul an de ucenicie. In al doilea, castiga 550 de euro si in al treilea 700. Este cu mult mai putin decat poate sa castige un muncitor necalificat.

"Ce cool, vreau si eu!"

Abia dupa terminarea scolii de meserii incep absolventii sa castige bani multi si sa aiba un statut social mai ridicat. "Din multe puncte de vedere, valoarea formarii profesionale este subestimata in Germania", afirma Schwannecke. Tinerii trebuie sa stie asta.

"Trebuie sa putem prezenta ca exemple intreprinzatori de succes din randul imigrantilor, astfel incat tinerii sa poata spune: iata, el sau ea a reusit. Ce cool, vreau si eu," a spus secretarul general al ZDH.

In absenta imigrantilor, multe firme mestesugaresti nu si-ar putea acoperi nevoia de muncitori specializati. Intre anii 2015-2018 s-a dublat numarul ucenicilor fara cetatenie germana, ajungand in prezent la 18.680. Cu toate acestea, anul trecut au ramas neocupate 10% dintre locurile pentru ucenici scoase la concurs.

Multi renunta

Dar nu e de ajuns ca un tanar imigrant sa se decida sa invete o meserie, fiindca multi abandoneaza cursurile.

Imigrantii au nevoie de mult mai mult sprijin pe perioada uceniciei, se arata in studiul OECD. "Avem nevoie de o formare profesionala asistata, de mai multa comunicare intre scoli, intreprinderi si oficiile de asistenta sociala si de un sistem de avertizare care sa ne permita sa intervenim la timp pentru a-i motiva pe oameni", a declarat adjunctul secretarului general al OECD, Ludger Schuknecht.

Deficite si in randul patronatului

Exista in continuare firme care nu primesc ucenici imigranti. "Exista aici o discriminare, dar nu cu caracter rasist. La baza ei sta calculul ca exista riscuri si ca adesea nu se poate comunica bine din cauza necunoasterii limbii germane", a explicat Schuknecht.

Cel mai mare risc este legislatia neclara. De ceva timp exista o reglementare care ii protejeaza pe cei care invata o meserie, in cazul in care cererea lor de azil este respinsa. Daca acestia au un contract de formare profesionala, li se permite sa-si incheie ucenicia si sa mai lucreze apoi doi ani in Germania.

Dar aceasta asa-numita reglementare "3+2" este aplicata foarte diferit in functie de regiune.

Asociatiile de mestesugari din Germania spera ca legea privind imigrarea fortei de munca specializate, care intra in vigoare pe 1 martie 2020, va ameliora situatia.

Sabine Kinkartz

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...