Acord asupra migratiei la Consiliul European, dupa ce Italia a blocat adoptarea primelor concluzii

Cei 28 de lideri UE au ajuns, vineri dimineata, la un acord asupra migratiei, in cadrul unui summit tensionat, la Bruxelles, pe care Italia ameninta sa-l deraieze din cauza lipsei unor angajamente precise ale partenerilor sai europeni cu privire la primirea migrantilor.

"Liderii UE28 s-au pus de acord asupra concluziilor summit-ului, inclusiv migratia", a anuntat pe Twitter presedintele Consiliului European, Donald Tusk, la ora locala 4:40 (5:40, ora Romaniei), dupa negocieri-maraton care au inceput joi seara, relateaza AFP.

EU28 leaders have agreed on #euco conclusions incl. migration.

- Donald Tusk (@eucopresident) June 29, 2018

Detaliile acordului nu au fost precizate imediat.

"Cooperarea europeana este cea care a invins", s-a felicitat imediat presedintele francez Emmanuel Macron in fata presei, apreciind ca "solidaritatea pe care o datoram tarilor de prima intrare a fost pusa in act".

Este "un foarte bun compromis", si-a exprimat satisfactia premierul polonez Mateusz Morawiecki. "Exista declaratii despre relocalizari (repartizarea solicitantilor de azil) pe o baza voluntara si ele sunt bazate pe consens", a adaugat el.

"Italia nu mai este singura", si-a exprimat bucuria seful Guvernului populist si de extrema dreapta italian Giuseppe Conte, care a exercitat presiuni asupra partenerilor sai europeni. El a blocat adoptarea unei prime salve de concluzii cu privire la aparare si comert, inainte sa inceapa dezbaterile pe tema migratiei.

Italia a aratat astfel ca nu-si va da acordul vreunui text comun al summit-ului daca nu avea sa obtina ceea ce voia in domeniul migratiei. "Asteptam fapte", a declarat Conte, reprosandu-le vecinilor sai ca au lasat prea mult timp Italia sa gestioneze singura sosirile migrantilor.

Negocieri s-au angajat dupa aceea, pe baza unor propuneri pregatite de Conte impreuna cu presedintele francez Emmanuel Macron, potrivit unor surse diplomatice.

"Destinul" UE

Aceste tensiuni la Consiliul European de la Bruxelles au punctat doua saptamani de conflict diplomatic in centrul caruia s-au aflat nave ONG de transport de migranti salvati pe Marea Mediterana carora Roma le-a refuzat acostarea.

Summit-ul a avut loc, de asemenea, pe fondul fragilitatii fara precedent a cancelarului german Angela Merkel, a carui autoritate este sfidata in problema migratiei de catre aliatii sai din cadrul CSU, aripa dreapta a coalitiei sale de guvernare.

Ministrul sau de Interne ameninta sa expulzeze migrantii inregistrati deja in alte state membre UE, in mod unilateral, din cauza lipsei unor masuri europene contra deplasarilor migrantilor in UE, numite "miscari secundare".

"Europa infrunta multe provocari, dar cea legata de problema migratiei ar putea sa decida destinul Uniunii Europene", a declarat Merkel, joi, in Bundestag, Camera inferioara a Parlamentului german, indemnand la solutii "multilaterale" si nu "unilaterale" din partea statelor membre.

In cazul in care liderii europeni nu se pun de acord, ei vor furniza "un numar tot mai mare de argumente" miscarilor populiste, a avertizat presedintele Consiliului European Donald Tusk - in pofida faptului ca numarul sosirilor pe coastele europene a scazut in spectaculos in comparatie cu cele inregistrate in 2015.

"Vesti bune"

Propunerile franco-italiene care au alimentat dezbaterile intre liderii europeni vizeaza infiintarea unor "centre de control" in tari europene "voluntare", in care vor fi debarcati migranti care sosesc in apele europene.

Migrantii eligibili la azil ar putea sa fie repartizati din aceste locuri in alte tari europene - si ele voluntare -, raspunzand astfel dorintei italiene a unei "responsabilitati impartasite" cu privire la toti migrantii care ajung in Europa.

O sursa guvernamentala italiana a salutat "contributia importanta" a lui Macron, relevand ca un numar de tari s-au opus "cu forta" acestor propuneri - sugerand ca este vorba despre Ungaria.

"Ceea ce s-a intamplat cu Aquarius este interesant", a subliniat aceasta sursa, referindu-se la nava cu 630 de migranti la bord, careia Italia si Malta i-au refuzat acostarea la inceputul lui iunie.

"La sosirea sa in Spania, a existat o impartire intre tari europene" a primirii pasagerilor, a observat aceasta sursa.

In ceea ce priveste Lifeline, alt vapor umanitar pe care Roma a refuzat sa-l primeasca, el a putut acosta miercuri in Malta, dupa zile de incertitudine.

Centre in afara UE

In vederea reducerii la maximum a numarului de vapoare care sosesc in apele europene, presedintele Consiliului European, Donald Tusk, le-a propus, la randul sau, liderilor statelor membre UE sa reflecteze la "platforme de debarcare in afara Europei" a migrantilor salvati pe mare, care "sa puna capat modelului economic al traficamtilor".

Debarcarea migrantilor in afara UE ar scuti europenii de certuri pe tema preluarii navelor. Insa contururile proiectului raman inca vagi, iar acesta ridica numeroase intrebari despre compatibilitatea lui cu dreptul international.

Seful diplomatiei marocane, Nasser Bourita, a subliniat, joi, ca tara sa respinge ideea unor asemenea centre de primire in afara UE.

Summit-ul ar fi urmat sa permita initial deblocarea reformei regimului azilului european, blocata de doi ani. Insa acest obiectiv a fost abandonat, divergentele fiind prea puternice pe tema reformarii Regulamentului de la Dublin, care incredinteaza tarii de intrare in UE responsabilitatea solutionarii cererilor de azil.

Comisia Europeana (CE) propune o derogare de la acest principiu in perioada de criza si o repartizare a solicitantilor de azil in UE.

Insa tari ca Ungaria si Polonia, sustinute de Austria, care urmeaza sa preia presedintia semestriala a Uniunii, se opun frontal, in timp ce Italia cere, din contra, un sistem permanent de rapartizare si cere abandonarea pur si simplu a principiului responsabilitatii tarii de sosire.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...