Elita europeana lucreaza la o noua constructie. Romania a gresit

Autor: Iulian Fota - conferentiar universitar
Vineri, 25 Septembrie 2015, ora 11:45
12988 citiri

Din tot oceanul de evenimente, declaratii si decizii, toate generate de mega-valul de refugiati din Orientul Mijlociu, doresc sa ma opresc asupra a patru momente importante: decizia JAI, rolul in crestere al Comisiei Europene, declaratia presedintelui Frantei si decizia Poloniei de a vota, in final, propunerea Comisiei.

Dincolo de deciziile legate de refugiati si de toate cifrele rostogolite pe televiziuni, dincolo de toate aspectele tehnice, este posibil, pe fundal, sa asistam la inceputul unei noi etape de constructie europeana, sa fim martorii primului pas important in constructia Europei Federale, a Statelor Unite ale Europei.

In primul rand, trebuie analizata si inteleasa semnificatia deciziei JAI, bazata pe majoritate, si nu pe consens. Avem aici un precedent extrem de important, pe o problema care, fiind considerata a apartine zonei de suveranitate nationala pana acum, intotdeauna a fost transata pe baza de consens. E extrem de interesant momentul si trebuie sa-l intelegem corect.

La Bruxelles a avut loc un precedent, pe care eu il consider un prim indiciu al trecerii UE la o noua etapa de dezvoltare a integrarii, de adancire a ei. Cred ca este posibil ca acele elite europene care vor sa vada adancirea integrarii europene si continua sa dezvoltare sa fi luat decizia de a profita de oportunitatea oferita de criza refugiatilor. Dupa cum stim din manualele de gestionare a crizelor, ea este un pericol, dar si o oportunitate.

Ca unul care cunoaste istoria dezvoltarii proiectului european, stiu ca elitele europene au mai folosit aceasta metoda in trecut. Asa dupa cum stim la fel de bine ca, daca proiectul nu continua, nu tindem spre Statele Unite ale Europei, actuala faza de dezvoltare s-ar putea sa fie insuficienta, sa nu permita buna gestionare a actualelor provocari. Iar UE are de gestionat nu una, nu doua, ci trei provocari majore si toate suprapuse, concomitente: Rusia, situatia economica (euro, Grecia) si Orientul Mijlociu ca zona prabusita (failed region), cu tot cu ISIS si refugiatii siriano-irakieni.

In ultimele saptamani, la Bruxelles si in unele capitale europene (mai ales la Berlin), elita profederala, care intotdeauna a dorit constructia unei Europe Unite, a intuit oportunitatea pe care o are. Si s-a apucat de lucru. In plus, din 23 septembrie 2015, ideea de solidaritate europeana se relativizeaza si ea, probabil si acesta fiind un pret de platit pentru ca Uniunea sa fie functionala si sa-si salveze un minim de eficacitate.

Al doilea aspect foarte important este o consecinta a primului, respectiv cresterea rolului Comisiei Europene, care si ea face un pas mai departe in logica transformarii ei intr-un adevarat executiv european. Decizii importante au fost lasate la mana Comisiei Europene, care le poate lua fara consultarea guvernelor nationale.

Al treilea lucru important este declaratia presedintelui Frantei, Francoise Hollande: "Cei care nu impartasesc valorile noastre, cei care nici macar nu doresc sa respecte principiile ar trebui sa se intrebe, ei insisi, in legatura cu locul lor in Uniunea Europeana". Aceasta declaratie este in egala masura un avertisment pentru cei care au nesabuinta sa se opuna continuarii adancirii integrarii europene, iar pedeapsa pentru opozitia la continuarea proiectului Europei Unite este excluderea.

Eu nu imi aduc aminte ca vreun sef de stat, dintre statele fondatoare ale UE, sa fi mentionat pana acum posibilitatea excluderii (sau autoexcluderii, care e de fapt acelasi lucru) unei tari din Uniunea Europeana. Ba din contra, in cazul Greciei sau al Marii Britanii, toate declaratiile erau pe dos, de mentinere, in orice conditii, a actualei componente.

Ar fi foarte interesant de stiut cum a sunat acest avertisment in urechile britanicilor, in contextul mult discutatului Brexit. Declaratia presedintelui Hollande arata ca, dincolo de problematica refugiatilor, avem o miza mult mai mare, mai mare chiar si decat viitorul spatiului Schengen. Si ce ar putea sa fie mai important? Chiar constructia sau viitorul proiectului european.

Stim din istoria Uniunii Europene ca ea a fost in primul rand produsul unor elite. Oamenii obisnuiti au inteles doar ulterior importanta si semnificatia acelor decizii. Asta este de altfel si principalul repros care i se face. De aceea, acum cativa ani, a aparut valul de iritare, cand a cazut proiectul Constitutiei Europene in Franta si in Olanda, pentru ca oamenii si-au dat seama ca elitele au mers cu constructia europeana mai repede decat se asteptau ei. Mai ales ca, dupa aceea, a venit si criza economica si a existat banuiala ca UE nu mai e capabila sa produca suficienta prosperitate.

Si, in fine, un ultim aspect interesant - miscarea Poloniei. Initial foarte nemultumita si dintr-odata, foarte intelept si foarte inteligent, se repliaza si nu voteaza impotriva. De ce? Ce anume au negociat sau au stiut din timp de au facut acest pas intelept, de repliere? Sa fi inteles mizele aflate in joc?

Din pacate, in tot acest joc, foarte complicat, dar si important, noi, ca tara, am gresit. Suntem din ce in ce mai provinciali in relatia noastra cu Bruxelles-ul. Decat sa facem un efort sa intelegem corect mizele, preferam sa ne "taranim", isterizandu-ne inutil.

Si aici vina principala o poarta o parte a media. Poate de dragul ratingului, poate din alte motive straine de interesele Romaniei, o parte din media (mai ales televiziuni) vrea sa "scuipe pe parbrizul UE", in acelasi timp continuand sa-i spele pe creier pe romanii mai putin educati, speriindu-i cu tot felul de bazaconii.

Suntem coplesiti de vremuri si de probleme, mai ales de saracie, si in loc sa ne ridicam deasupra lor, sa fim citadini, intelectuali, ne comportam ca niste provinciali.

Toata lumea a gresit. A gresit si aparatul de stat. Au fost superficiali si nu au insistat (poate nici nu au avut informatii) sa inteleaga ce se intampla, ce se joaca. A gresit si presedintele, care trebuie sa ceara mai mult si de la consilierii sai si de la institutiile statului. Trebuie sa ridice stacheta performantei profesionale, ca la un concurs.

Institutiile sunt performante si fac performanta doar la cerere si nu din convingere, vesnica motivatie fiind salariile mici. Sunt obisnuite sa faca ce pot si nu ce trebuie.

Vestea buna este ca nu este tarziu sa ne repliem si sa invatam din greseli. Presedintele Klaus Iohannis a facut-o deja, un lucru foarte inteligent. L-am apreciat foarte mult pentru ca miercuri n-a cuplat la ofertele otravite de a incepe razboiul cu UE, atacand decizia JAI la Curtea Europeana de Justitie.

Fara a fi perfecta, parafrazandu-l pe Lovinescu, "calea europeana" continua sa fie cea mai buna solutie pentru Romania.

Iulian Fota este fost consilier prezidential pe probleme de securitate.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Citeste si:
Ministrul Digitalizării anunță când vom scăpa de dosarul cu șină. „Semnez zilnic munți de documente”
Ministrul Digitalizării anunță când vom scăpa de dosarul cu șină. „Semnez zilnic munți de documente”
Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, a declarat sâmbătă, 13 august, că zilnic semnează ”munţi de documente” pe hârtie, dar afirmă că a semnat şi electronic contractul de...
Sectorul Capitalei abandonat de partidele politice. Rămași fără primar, cetățenilor li se propun candidați necunoscuți
Sectorul Capitalei abandonat de partidele politice. Rămași fără primar, cetățenilor li se propun candidați necunoscuți
La trei luni după ce primăria Sectorului 5 din Capitală a rămas fără primar ca urmare a condamnării lui Cristian Popescu-Piedone, partidele nu s-au grăbit să facă propuneri de...