Generalul a "infrant". Ce va face Iohannis?

Ma intreb cu amaraciune daca Romania putea juca mai obtuz si lipsit de viziune in chestiunea crizei refugiatilor.

Era evident si chiar recunoscut inclusiv la nivelul Administratiei Prezidentiale ca se profileaza clar o impunere a cotelor obligatorii. In fata iminentei ce am facut? Am tras, am preferat sa tragem cascheta pe ochi si sa mergem inainte cu aceeasi pozitie inflexibila si, pare evident, fara sa incercam sa negociem nimic.

Generalul Oprea a fost trimis la Bruxelles sa se alieze cu o minoritate anti-cote. Si, evident, "a infrant". Deci vom accepta cu noduri cotele, fara sa fi incercat macar sa intoarcem jocul in favoarea noastra.

Ce era de obtinut? A dat un exemplu europarlamentarul Renate Weber intr-un interviu acordat Ziare.com: "Daca acum ne-am fi jucat cartea inteligent, fara santaj, fara pozitii publice, cred ca in discutii private am fi putut sa avem garantata intrarea in Schengen si in acelasi timp sa fim solidari in chestiunea relocarii refugiatilor. Ma tem ca am mai pierdut o oportunitate".

Dar asa ceva se obtine in discutii informale, cu multa negociere, cu abilitate si cu viziune. Asa cum a facut Polonia care, iata, la JAI a ajuns sa voteze pentru cote, desi initial a fost impotriva lor. Ce a obtinut in schimb vom vedea, iar Polonia va simti. Dar asta inseamna sa intelegi jocul si sa intri in el. Noi suntem pe langa joc.

Si daca tot am ramas cu minoritatea, neavand abilitatea Poloniei, nu vadim nici macar nervul Cehiei care va ataca decizia JAI privind cotele la CJUE. Avocatul nostru la CJUE nici macar nu a primit dispozitii sa analizeze o asemenea procedura, dupa cum a precizat acesta pentru Ziare.com.

Adica am intrat cu capul in zid, avem ditamai cucuiul, ne plangem de mila, dar suntem inerti. Un comportament de tara mica, care, imi pare rau, nici nu poate avea alta soarta decat sa mestece pietrele servite in meniul jucatorilor inteligenti.

Ce am obtinut? Am fost principiali, veti spune poate. Solidaritatea este si ea un principiu, iar in aceasta situatie cred ca este mai mult decat atat. Cred ca este o dovada de inteligenta si pragmatism.

Nu vrem musulmani in Europa, in Romania, de teama terorismului si a integrarii dificile. In ordine! Si eu am mari indoieli in privinta sanselor de integrare, dar nu suntem in aceasta faza. Deocamdata cred ca suntem in faza in care trebuie sa ne lamurim cine sunt acesti oameni care au luat cu asalt Europa, pentru ca nu stim de fapt.

Sa vedem care sunt refugiati autentici, beneficiari ai dreptului de azil potrivit Conventiei de la Geneva, si care sunt imigranti economici, veniti din tari sigure precum Albania, tari nord africane etc. Si dupa ce te lamuresti, poti descoperi ca din 120 de mii de oameni, ramai cu, sa zicem, doar jumatate refugiati pe care sa ii integrezi, iar pe restul ii poti trimite acasa.

Dar nu ii poti tria in tabere de 50 de mii de oameni. Este practic imposibil sa procesezi caz cu caz. Ai nevoie de tabere mai mici si de un efort disipat. Deci pana la urma cred ca avem nevoie de aceasta relocare, tocmai ca sa micsoram numarul celor pe care apoi va trebui sa-i integram, altfel, ii mestecam pe toti la gramada si e cu mult mai rau.

Daca, in loc sa se zgaiasca la vecini de dupa garduri sau in fata lor, mai multe state ar fi inteles dintr-un bun inceput acest adevar, in opinia mea de bun simt, ar fi pus asa problema si s-ar fi concentrat rapid pe uniformizarea regulilor de acordare a azilului, nici nu cred ca era nevoie de cote obligatorii. Ele puteau fi voluntare si chestiunea se rezolva fara tensiuni. Dar individualismul nu ne omoara numai pe noi.

Apoi, eu nici macar nu stiu de ce ne agitam noi, romanii, atat de mult cu integrarea pentru ca nimeni nu vrea sa se stabileasca aici. Nu vor sta sa fie integrati, ci, cel mult, vor sta cat sa fie triati. Si nu ii va putea obliga nimeni sa ramana. Ar trebui sa ne puna pe ganduri faptul ca pana si cei doi afgani rataciti pe la Beba Veche au inceput sa planga cand au realizat unde au nimerit. Dar suntem prea ocupati sa tremuram de frica integrarii.

Iar in alt treilea rand, un pic de inteligenta ne-ar fi spus, cred, ca fara o solutie comuna de impartire a efortului vom avea mai mult de suferit decat cu aceste cote obligatorii. Pentru ca suntem la margine si daca se pun dopuri pe parcurs vom fi inundati de mii de oameni disperati, care nu pot merge mai departe spre Occidentul pe care il doresc. Cu cat va fi mai mult haos, cu atat ne va fi mai rau.

Cotele acestea obligatorii nu sunt o fericire. Este de asteptat sa creeze mari probleme mutarea in Romania, sa zicem, a unor oameni care au investit tot ce au avut ca sa ajunga in Germania, mai ales a celor care stiu bine ca nu sunt refugiati autentici si risca sa fie trimisi inapoi.

Dar, pentru Dumnezeu!, vedeti o alta solutie ca sa punem putina ordine in haos, sa ne lamurim cu cine avem de-a face si sa luam masurile de rigoare? Eu nu, in schimb vad tafna, inflexibiliate si o lipsa totala de solutii.

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...

Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?

Nu l-am cunoscut niciodata pe medicul Cirstoiu, nu am avut nicio legatura ce el. In schimb, ca si voi, am avut ocazia sa-l vad la lucru pe scena politica damboviteana. Dupa parerea mea, responsabil...