Unde e greseala? UE, Grecia, Turcia si refugiatii

UE si Turcia se angajasera sa impiedice impreuna migratia pe mare spre Grecia. Acordul gresit aplicat atrage insa suprapopularea taberelor si chiar moartea unor refugiati. O analiza de Bernd Riegert.

Cei care sunt acum ingroziti de situatia din tabara de refugiati Moria, de pe insula Lesbos, sunt fie ignoranti, fie ipocriti. Situatia mizera a refugiatilor de pe insula de la Egee este rezultatul mai multor ani de pasivitate. Politica europeana, guvernul grec, multi dintre noi am privit fortat in alta parte. Ne-am multumit sa credem ca "deal"-ul dintre Turcia si UE functioneaza. Numarul celor sositi cu barci pneumatice pe mare a scazut dramatic. Acordul din martie 2016 a functionat, in prima faza. Ruta balcanica a migratiei spre Europa Centrala a fost data uitarii.

Legenda functionarii nu mai este valabila, pentru ca mare parte din deciziile politice de atunci nu au fost deloc sau doar defectuos aplicate. S-a ajuns la violenta si mizeria din taberele de refugiati din Grecia si la paralizarea politicii europene de migratie. Aceasta tendinta era previzibila. Deja in aprilie 2016, cand Papa Francisc a vizitat o tabara de refugiati si a fost socat de situatia de la fata locului, devenise clar ca sistemul bazat pe acordul respectiv nu va functiona.

Depasiti de situatie

Autoritatile grecesti nu au fost si nici nu sunt in stare sa organizeze si administreze rezonabil taberele de refugiati. Desi UE a trimis personal si multi bani in Grecia, nici Frontex si nici agentia responsabila de azil EASO nu au putut remedia situatia.

Procedura de acordare a azilului pe insula greceasca, pe care refugiatii nu mai dreptul sa o paraseasca, trebuie incheiata in cateva zile, maximum cateva saptamani. Dar procedurile dureaza luni in sir, daca nu chiar ani. Un refugiat sosit astazi pe insula Lesbos este programat la primul interviu de abia in primavara anului 2021. Nici suplimentarea cu personal din alte state comunitare, prezentata cu surle si trambite de UE, nu functioneaza corect.

Nicio repatriere

Acordul incheiat cu Turcia prevedea ca solicitantii de azil respinsi, adica marea majoritate a refuguiatilor, sa fie retrimisi in Turcia. Pana acum doar 2200 de persoane au intrat sub incidenta acestei prevederi. Cel putin asa se arata in statisticile Comisiei Europene. Ramane de vazut daca vina revine Greciei sau Turciei.

Pentru fiecare azilant trimis in Turcia, UE promisese sa preia un alt refugiat din Siria. Se alocasera 72.000 de locuri in acest contingent. Pana acum doar 25.000 de refugiati din Turcia au ajuns in Uniunea Europeana. Din cei 3,6 milioane de azilanti care s-ar afla in Turcia, cifra este infima. Statele comunitare nu au ajuns deocamdata la niciun compromis privind modul de distribuire a refugiatilor. Unele tari, precum Polonia sau Ungaria, dar si Irlanda, Marea Britanie sau Danemarca nu au acceptat pana acum niciun refugiat din Turcia. Cei mai multi, mai exact 8596, au fost primiti de Germania.

Doar atunci cand insulele grecesti sunt umplute la refuz sau dupa ce turismul local are de suferit, autoritatile de la Atena acepta sa transfere cateva mii de refugiati in zonele continentale ale tarii. Nici acolo situatia nu este mai buna, asa incat multi apeleaza la calauze pentru a trece Balcanii. Prin Bosnia-Hertegovina sau Slovenia, migrantii avaseaza, pana cand, dispar, undeva in Europa Centrala.

UE nu isi respecta promisiunea

Evident ca numarul nou sositilor nu mai poate fi comparat cu cel din anii 2015 si 2016, cand sute de mii veneau si isi continuau drumul. Dar, in ultimele luni, sunt tot mai multi cei care se aventureaza sa treaca din Turcia spre Grecia. In anumite zile, sute de oamenii ajung in taberele pline deja pana la refuz. Nu mai vin din Siria, cei mai multi sunt afgani si pentru ei acordul dintre UE si Turcia nu avea niciun fel de prevedere.

Turcia reclama de mai multa vreme faptul ca UE nu isi indeplineste obligatiile asumate prin acord. Intr-o oarecare masura, plangerile sunt justificate. Discutiile despre eliminarea vizelor pentru cetatenii turci nu mai sunt de actualitate, intiocmai ca si negocierile pentru eventuala aderare a Turciei la UE. Nici pe frontul vamal, unde se promisese reformarea legislatiei bilterale cu Turcia, nu s-a schimbat nimic. Guvernul de la Ankara este insa complet nemultumit de ritmul in care UE intelege sa transfere suma stabilita in acord.

UE ii contrazice pe liderii turci si sustine ca, din cele 6 miliarde de euro, prevazute pana in 2022, au fost transferate deja 2,4 miliarde de euro. Pentru accelerarea transferului se propune ca fondurile sa ajunga direct in visteria statului. Pana in prezent, banii au fost trimisi unor organizatii de caritate, pentru a avea siguranta ca ajung cu adevarat in taberele de refugiati. Se pare ca Turcia a mai relaxat controlul de coasta, pentru a face scapate mai multe ambarcatiuni cu refugiati.

Se doreste intimidarea

Ministrul federal de interne, Horst Seehofer, va varsa cu siguranta cateva lacrimi de crocodil in turneul lui de la Ankara la Atena, impresionat fiind de soarta refugiatilor. Dar nu va face niciun fel de promisiune concreta, sustin surse din cadrul Ministerului de Interne. In fond, spun unii diplomati europeni, imaginile cu mizeria crunta din taberele de refugiati din Grecia sunt chiar "dorite". Efectul de intimidare asupra unor potentiali migranti care asteapta in Turcia sa primeasca o sansa nu poate fi ignorat. "Este necesar sa inlaturam stimulii care ii fac sa porneasca intr-o calatorie atat de periculoasa", decideau, in iunie 2018, sefii de stat si de guverne din UE. Cel mai mare stimul este sansa la o viata demna in Grecia sau in alta tara europeana.

Dat fiind ca statele comunitare nu ajung la niciun compromis in privinta reformarii politicii privind azilul si refugiatii, speranta ca state din prima linie, precum Italia sau Grecia, vor schimba ceva este minima. Acum este necesara o politica cu efecte pe termen lung.

Bernd Riegert

Vizita președintele României, Klaus Iohannis, în Coreea de Sud. Vor fi semnate colaborări pe apărare și energie nucleară

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, săptămâna viitoare, de luni până miercuri, o vizită oficială în Republica Coreea, la invitaţia omologului său, Yoon Suk Yeol, informează...

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...