O analiză recentă arată că șase din cele șapte fonduri de pensii Pilon II din România, care administrează economiile a circa 8 milioane de români, au investit în obligațiuni emise de compania de stat Romgaz, fiind prima emisiune de acest tip din sectorul gazelor naturale din România. Singurul fond care nu a participat a fost BRD Pensii. Investiția este contestată de organizația de mediu Greenpeace, care a organizat un protest la sediul Autorității Competente pentru Reglementarea Operațiunilor Petroliere Offshore pe 31 octombrie 2024.
Potrivit unor calcule efectuate de Ziarul Financiar, fondurile au achiziționat obligațiuni în valoare de 413 milioane de lei, reprezentând 17% din valoarea totală a emisiunii de la finalul lunii septembrie. Romgaz va remunera investitorii cu o dobândă anuală de 4,77%.
„Având în vedere dimensiunea planurilor sale de investiţii şi necesitatea de a asigura fondurile pentru dezvoltarea blocului Neptun Deep, Romgaz trebuie să obţină finanţare externă pentru a-şi finanţa operaţiunile”, arată analiza. În acest context, 80% dintre obligațiuni au fost cumpărate de investitori internaționali, restul de 20% fiind preluate pe plan local. Printre investitori s-au numărat fonduri internaționale de pensii și administratori de active.
Prima emisiune de obligațiuni a Romgaz a marcat un pas important pentru finanțarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, acesta fiind în continuare o prioritate strategică pentru securitatea energetică. Emisiunea a atras un interes uriaș, cu subscrieri de 5,9 miliarde euro pentru o finanțare totală planificată de 1,5 miliarde euro, prin trei emisiuni distincte. Veniturile curente ale Romgaz vor fi direcționate către dezvoltarea blocului Neptun Deep, dar, pentru a-și susține operațiunile și extinderile, compania va accesa finanțări externe. „O parte din veniturile obținute din emisiunile de obligațiuni pot fi utilizate pentru finanțarea proiectului Neptun Deep,” se precizează în prospectul de finanțare al companiei.
Activiștii Greenpeace au protestat joi, 31 octombrie, la sediul Autorității Competente pentru Reglementarea Operațiunilor Petroliere Offshore (ACROPO) pentru a cere instituției să respecte dreptul românilor la un mediu sănătos și să prevină pericolele proiectului Neptun Deep. Faţada clădirii a fost acoperită de un banner care cere autorității să nu aprobe distrugerea Mării Negre, în timp ce pe gardul din jur au fost afișate pancarte care fac apel la oprirea proiectului Neptun Deep și protejarea Mării Negre.
Greenpeace România invocă starea precară a platformelor existente în Marea Neagră, operate de OMV Petrom, în cazul cărora ACROPO refuză să intervină corespunzător de aproape un an. Organizația de mediu solicită autorității să acționeze independent și să protejeze interesele cetățenilor, așa cum prevede legea.
„Această autoritate nu reușește să apere interesele românilor. Nereguli grave care pot duce la dezastre ecologice nu pot fi tolerate într-un stat care ar trebui să protejeze dreptul oamenilor la un mediu curat și sănătos. Nu putem avea încredere că eliberarea de noi avize pentru viitoare proiecte, precum Neptun Deep, se realizează într-un mod competent și transparent. De aceea am venit în această zi simbolică, de Ziua Internațională a Mării Negre, pentru a cere respectarea legii și grijă față de mediul care ne susține viața”, a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România.
Greenpeace România a inițiat demersuri legale și administrative prin care a solicitat verificarea situației raportate și luarea măsurilor ce se impun de către autoritățile competente (Ministerul Mediului, ACROPO). De asemenea, ONG-ul de mediu a sesizat și Comisia Europeană în legătură cu deficiențele de supraveghere ale ACROPO, în special în efectuarea de inspecții la timp și eficiente, conform cerințelor Directivei europene privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore.
„Marea Neagră are nevoie de noi! În timp ce anumite companii neglijente prețuiesc mai mult profitul decât sănătatea oamenilor și a planetei, autoritățile care ar trebuii să le reglementeze închid ochii la platforme ruginite și la riscurile iminente asupra siguranței muncii și a mediului. Nu pot rămâne indiferentă și pasivă.” a declarat Diana Herdean, activistă de mediu prezentă la protest.