Chelaru: Cu atatea procese super-televizate, e greu sa nu crezi ca sunt si politice - Interviu

Senatorul Ioan Chelaru, vicepresedinte PSD pe Justitie, a declarat ca e nevoie de mai multe schimbari in functionarea unor institutii precum Departamentul National Anticoruptie si Agentia Nationala de Integritate, afirmand despre prima ca are imaginea de a fi "parte a unui sistem politizat, in care procurorii fabrica dosare".

El a spus ca USL vrea ca procurorul-sef al DNA sa fie numit de CSM, nu propus de ministrul Justitiei si numit de presedintele tarii, asa cum e in prezent, pentru ca astfel s-ar reveni la sistemul "european" din 2004, de dinainte sa fie stricat de "ministrul de trista faima" Monica Macovei. Senatorul de Neamt mai crede ca inspectorii ANI trebuie "sa stea mai putin la televiziuni" si sa-si faca treaba mai bine.

Acesta crede ca nu vor fi probleme in numirea procurorului-sef al DNA si ca Traian Basescu va accepta omul propus de ministrul Justitiei, Titus Corlatean.

Chelaru e de parere ca Mecanismul de Cooperare si Verificare inca mai e util pentru 1-2 ani Romaniei si a spus ca se asteapta ca in aceasta vara sa fie ridicata monitorizarea macar pe unele sectoare, unde progresele sunt "ireversibile".

Citeste interviul acordat Ziare.com de senatorul PSD Ioan Chelaru:

USL e "pe cai mari" in sondaje si e favorita la castigarea alegerilor din toamna. Ce schimbari semnificative sa asteptam, mai ales in domeniul justitiei, pana atunci sau dupa?

Ati vazut rezultatele de la locale. Ele vor trebui confirmate si intarite de castigarea alegerilor din toamna, care vor avea loc, cel mai tarziu, sper eu, in octombrie 2012. Politica unui partid sau a unei aliante politice serioase in domeniul justitiei nu raspunde decat arareori si in caz de urgenta unor nevoi conjuncturale.

Ce ma intereseaza pe mine, ca lider politic, vicepresedinte PSD pe Justitie este ca Ministerul Justitiei, organ de specialitate al administratiei publice centrale, sa asigure respectarea efectiva a drepturilor si libertatilor fundamentale si sa promoveze masiv, cu toata forta: o justitie moderna, distributiva de dreptate; o justitie mai aproape de cetatean (sa coboare, de exemplu, actul de infaptuire al justitiei, mai mult la judecatorii, cu extindere de competenta la aceasta instanta); o justitie egala pentru toti; o justitie accesibila (in primul rand prin reducerea pentru anumite categorii de litigii a uriaselor taxe existente).

Pare un pic cam idealist, spun eu. Ganditi-va ca, daca la asta adaugam realizarea obiectivelor si principiilor strategiei nationale anticoruptie si celelalte masuri si obiective din programul de guvernare al USL, am putea in timp sa ne gandim si la renuntarea la MCV.

Inca ceva: nu direct legat de Ministerul Justitiei. USL, asa cum a declarat constant, apreciaza ca este necesara revizuirea Constitutiei actuale. De aproape doi ani, exista o echipa, formata din parlamentari si specialisti care a redactat un asemenea proiect. Consider ca pana in 2014, cu un Parlament legitim, nou ales, putem aseza Romania moderna si europeana, pe baze constitutionale revizuite.

Nu peste mult timp, Guvernul, prin Ministerul Justitiei, va trebui sa aleaga un nou sef al DNA, dar pentru asta e nevoie si de acordul presedintelui Traian Basescu. Credeti ca se poate ajunge la un blocaj, ca seful statului va refuza sa accepte propunerile USL?

Legislatia in domeniu, asa cum a fost modificata in 2005, la initiativa fostului Ministru al Justitiei, Monica Macovei, stabileste ca Ministrul Justitiei este cel ce propune numele procurorului sef al DNA, nominalizare care este apoi avizata de CSM. Numirea efectiva o face presedintele Romaniei, durata mandatului procurorului sef al DNA fiind de 3 ani, cu posibilitatea innoirii o singura data.

Asa cum il cunosc eu pe actualul ministru, domnul Titus Corlatean, va face o alegere inteleapta. Nu am discutat niciodata aceasta chestiune, dar eu cred ca va alege un profesionist al domeniului si o persoana integra. Afirm, dupa mai mult de 30 de ani de activitate legata de justitie, o certitudine poate mai putin cunoscuta: exista in domeniu multi profesionisti foarte buni, cu calitati manageriale, dedicati unei justitii independente, neinfluentati politic. Eu cred in acesti oameni, multi dintre ei relativ tineri, cred ca justitia romana are forta interioara sa confirme atributul de putere a statului.

Din pacate, subiectul numirii sefilor Parchetului poate fi usor deteriorat de persoane rau intentionate si poate pune sub semnul intrebarii chiar credibilitatea justitiei. Nu cred ca alegerea este neaparat dificila, dar apreciez ca ea nu trebuie facuta sub presiune mediatica sau politica. In ceea ce priveste un eventual blocaj, nu uitati ca Guvernul actual, ca si presedintele Basescu, de altfel, au interesul ca justitia sa functioneze la parametrii europeni si ca asupra sefilor ce vor fi numiti sa nu mai planeze suspiciuni de subordonare sau influente politice. De aceea, apreciez ca numirea despre care vorbim, la inceputul toamnei, va fi una fara controverse.

Ce asteptati de la noul procuror-sef al DNA?

Cred ca noul procuror-sef DNA, pe care il doresc, asa cum am spus, un profesionist, trebuie sa asigure stabilitatea institutionala. Trebuie de asemenea, sa sterga de pe imaginea instituitiei, ideea ca aceasta face parte dintr-un sistem politizat, ca multi din procurori executa comenzi politice, deschid dosare la comanda politica, ca se fabrica probe intr-un sens sau in altul, in acuzare sau in aparare, si multe alte lucruri. Trebuie sa spun ca inca de la infiintarea institutiei in 2002, au existat asemenea discutii, starnite in principal de subordonarea politica prin numire a sefilor, de influente de diverse categorii in instrumentarea dosarelor la ordinul "puternicilor zilei".

Fiind vorba de o structura specializata strict, independenta, cu competenta in combaterea coruptiei la nivel mediu si inalt, s-ar putea spune ca exista si explicatii pentru anumite atitudini pe care le-as numi elegant "ezitante".

Noul procuror-sef DNA, in afara de chestiunile strict profesionale, va trebui sa rezolve si o serie de probleme de management institutional. Spre exemplu, DNA impreuna cu DIICOT, ambele componente ale Ministerului Public, au in structurile centrale, alaturi de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, un numar extrem de mare de procurori comparativ cu numarul celor din structurile teritoriale. Astfel, Romania este unica tara din lume unde procurorii de la cel mai inalt nivel ierarhic ii depasesc ca numar pe cei din esaloanele inferioare. Tot el ar trebui sa propuna masuri privind delimitarea competentelor intre institutiile specializate ale Ministerului Public, care sa duca la diminuarea numarului mult prea mare de conflicte negative de competenta (peste 900 in fiecare an).

Desi nu ii intra direct in competenta, viitorul procuror-sef DNA, impreuna cu ceilalti sefi de institutii, trebuie sa propuna solutii pentru respectarea principiului unitatii si indivizibilitatii Ministerului Public. Scindarea acestuia in trei, respectiv DNA, DIICOT si Parchetul de pe langa ICCJ, cu respectarea autonomiei primelor doua, a dus in mod automat la imposibilitatea punerii in practica a principiului constitutional al controlului ierarhic, situatie care, cred, nu mai poate continua. Si acestea sunt numai cateva din problemele ce trebuiesc solutionate, pentru ca Romania sa devina un stat de drept.

Mai multi reprezentanti ai USL au declarat ca DNA si ANI sunt institutii care vor trebui sa sufere modificari. In ce fel credeti dumneavoastra ca ar trebui schimbate acestea?

Toate institutiile statului roman evolueaza. Avem, cum bine stiti, o legislatie extrem de dinamica, racordata din ce in ce mai mult la cea a Uniunii Europene. Daca vor interveni schimbari, cred ca acestea trebuie sa vizeze in primul rand imbunatatirea activitatii celor doua institutii in sensul eficientizarii lor.

S-au alocat in ultimii ani, pe fondul unei crize economice evidente, resurse bugetare foarte mari pentru buna lor functionare si, din pacate, rezultatele nu intotdeauna au fost cele asteptate. Cred, de asemenea, ca independenta celor doua institutii trebuie asigurata incepand chiar cu modificarea legislatiei in ceea ce priveste numirea procurorului-sef DNA, de exemplu. Au mai fost incercari in acest sens, in 2004, cand legislatia a fost schimbata in consens cu cea europeana si procurorul-sef DNA trebuia sa fie desemnat, cum e si firesc, de singura instituitie chemata sa asigure independenta justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii.

Din pacate, in 2005, a venit un ministru al Justitiei de "trista faima", Monica Macovei, care, sustinuta direct de presedintele Romaniei si de PDL a impus modificarea legii. Banuiesc ca atunci spera sa ramana vesnic la putere si sa propuna mereu, dupa bunul ei plac sau indicatiile altora, sefii de instituitii din Ministerul Public. Intre timp, lucrurile s-au mai schimbat. Poate sunt un idealist, dar eu chiar cred ca putem avea o justitie independenta si ca, in acest sens, nici ministrul Justitiei, nici presedintele Romaniei, nu ar trebui sa aiba atributiuni in desemnarea, numirea sau avizarea sefilor din Parchet, indiferent ca discutam de DNA sau de Parchetul General. Cred ca trebuie sa dam CSM-ului in totalitate aceste atributiuni.

In ceea ce priveste ANI, situatia este un pic mai complicata. Apreciez in primul rand ca instituitia, relativ nou creata, unica in lume, trebuie sa-si confirme menirea. Nu am fost neparat un adept al infiintarii ei, apreciind ca scopul pentru care s-a creat (in principal verificarea averilor) putea fi realizat de alte institutii ale statului roman existente in acel moment si care aveau acelasi obiect de activitate. Consider ca munca celor de la ANI trebuie sa se concentreze pe chestiunile ce privesc verificarea averilor, incompatibilitatile si conflictele de interese, cu argumente si probe solide si serioase.

Sunt convins ca multi din inspectorii de integritate sunt dedicati misiunii lor, asa cum la fel de convins sunt ca sefii institutiei ar trebui sa stea mai putin pe la televiziuni si mai mult pe la serviciu.

Cum comentati condamnarile recente, in prima instanta, ale unor membri importanti ai PSD - Adrian Nastase si Catalin Voicu?

In primul rand sper, ca pana in final, sa fie pronuntate verdicte corecte care sa reflecte un material probatoriu complet, corect si, procedural, riguros administrat.

Desi sunt multe discutii si dispute, nu imi place si nu obisnuiesc sa comentez solutiile instantelor, inclusiv penale, pana nu sunt definitive si irevocabile. Desigur, comentarii se pot face, chiar de natura juridica, dar ca orice profesionist in domeniu, prefer sa discut atunci cand se impune sau pe baza de probe, daca le-am perceput direct, sau in baza unei sentinte definitive si irevocabile.

Dupa atatia ani de procese penale, multe din ele super-televizate, si fara sa fi specialist incepi sa crezi ca cel putin unele dintre ele au un iz politic major si chiar mai mult.

Se apropie raportul de tara pe justitie al Comisiei Europene, din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare. Ce va asteptati sa remarce?

Raportul Comisiei Europene este extrem de important. Sunt ani buni, din 2006, de cand il asteptam la fiecare 6 luni cu emotie. Sper ca raportul din iulie sa fie unul realist, pozitiv si corect. Sa constate ca in ce priveste cele patru conditionalitati exista progrese, chiar realizari concrete. Si nu uitati ca raportul anual face inclusiv o evaluare politica.

Ca unul din cei care a urmarit de-a lungul celor 6 ani procesul de monitorizare, imi amintesc ca, din pacate, este adevarat mai rar, am avut si surprize mai putin placute, cand "expertilor" interni sau externi, autori ai raportului, le-a mai "scapat" cate ceva din eforturile reale de reforma si modernizare a justitiei.

Firesc ar fi fost ca, pe masura constatarii evolutiei pozitive, macar o parte din asa numitele benchmark-uri sa fie inchise sau macar redefinite. Poate ca asteptarile noastre pentru luna iulie vor primi si in acest sens un raspuns. Ma gandesc, evident, la restrangerea ariei de monitorizare, macar pe anumite sectoare ale justitiei, unde lucrurile s-au asezat solid, as spune chiar ireversibil .

Care credeti ca mai e utilitatea MCV pentru Romania?

Inca este util. Cel putin un an, doi. Este evident ca a avut un rol pozitiv in primul rand in procesul de reforma al justitiei. Din 2006, de la instituire, prin rapoartele bianuale, se verifica progresele realizate de Romania in doua domenii extrem de importante: reforma sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei. Asa cum aratam, ele au fost subsumate in patru conditionalitati. Aici cred ca si noi, romanii, ar trebui sa ne intrebam: chiar nu avem vointa, in primul rand politica, sa detinem aici, in tara, prin factorii responsabili, controlul real asupra fenomenului coruptiei si sa ne dorim in mod veridic eradicarea ei?

Eu cred ca Guvernul USL, recent instalat, legitimat electoral si prin alegerile din toamna, trebuie sa isi asume extrem de serios, prin toate institutiile sale, inclusiv Ministerul Justitiei, masuri practice si eficiente in domeniu.

Trebuie sa inoculam tuturor celor implicati, ca o cultura a "serviciului public", ideea de reducere masiva a fenomenului coruptiei. Au trecut 6 ani de monitorizare utila si necesara, spun eu, perioada in care am mai constatat ca la nivel european exista voci - e adevarat, rarisime - care isi permit sa foloseasca mecanismul de monitorizare contrar intereselor statului roman.

Va aduc aminte numai de dificultatile pe care le avem cu aderarea la Spatiul Schengen.

Cred ca o viziune complexa pe anticoruptie trebuie sa priveasca toate statele europene, care sa adopte un mecanism european, egal aplicabil tuturor. Atunci vom putea face si comparatia intre toate statele membre si cu un statut egal in Uniunea Europeana. In nici un caz nu agreez continuarea fara limita in timp a unui tratament diferit aplicat Romaniei, mai ales ca eu cred ca acesta are, direct sau indirect, efecte negative asupra statului nostru, inclusiv in ceea ce priveste, spre exemplu, atragerea de fonduri europene.

Pana atunci insa, asteptam raportul din iulie.

Prin 2010 declarati ca vi s-a oferit, prin SMS, postul de ministru al Justitiei. Informatiile noastre sunt ca "erati in carti" si in 2012, cand s-a format guvernul USL. Ce s-a intamplat? Sunt sanse sa ocupati acest post, in viitor?

Glumind, am raspuns celor din media, ca sunt prea batran pentru a mai ocupa o asemenea demnitate. Nu este o chestiune actuala. Exista un Ministru al Justitiei, Titus Corlatean, care beneficiaza de respectul si prietenia mea, inclusiv profesionale. Cred ca USL are o rezerva de cadre extrem de puternica si competenta din care poate face alegeri. M-as bucura daca liderii Uniunii ar considera ca din aceasta "rezerva" fac parte. In rest, avem pe justitie probleme importante de rezolvat si apoi mai discutam.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...