De la Ming la Mang (Opinii)

Noul Guvern incaseaza sageata dupa sageata in calcaiul lui Ahile de sub genunchiul broastei la care a "reusit" sa ajunga invatamantul din Romania.

A fost mai intai exmatricularea din Cabinet a d-nei Hoover Dumitrescu, cea care ar fi fost in stare sa jure cu dreapta pe portretul lui Nobel ca s-a apropiat la o suvita blonda de rezolvarea cvadraturii cercului si a problemei perpetuum mobile.

Premierul Victor Ponta a propus inceperea infloririi Educatiei prin germenele adevarului, Ioan Mang. Probabilul imparat al scolii romanesti nu mai detine insa intreaga putere asupra scaunelului de gradinita ori a catedrei universitare. N-o mai are, cel putin deocamdata, din punct de vedere moral.

A pierdut-o ca pe vremea dinastiei chineze Ming, in fata atacurilor furibunde ale eunucilor fostei Puteri. Fiindca veni vorba despre imperatorii asiatici succedati de pe la mijlocul secolului al XIV-lea, ei bine, dregatorii primeau sau nu acceptul investirii in urma sustinerii unui examen la nivel de stat.

Candidatii trebuiau sa redacteze o disertatie intr-o forma standard, compusa din opt parti simetrice. Efortul a meritat si s-a vazut in timp. Astfel au avut de castigat, atat dinastia cu pricina, poporul cu pleoape oblice si, in cele din urma, intreaga omenire.

A explodat, in sensul bun al cuvantului, literatura de calitate. Au aparut remarcabile lucrari geografice, tratate ample incepand cu medicina si terminand cu agricultura. Toate au traversat in aplauze imaginare meridianele planiglobului. Pot sa pun ramasag ca nimanui dintre curtenii testati nu-i statea mintea la furtisag intelectual, deoarece pierdea din inaltime exact circumferinta capului.

De atunci, trecut-au multe veacuri si destul de multe frunti impodobite cu lauri au "innotat" prin stiinta tragand cu retina la operele unor cinstiti colegi de breasla care operau cu materia superior organizata. S-au prapadit tristi Poenaru, Babes, Coanda.

Revenind la Ioan Mang. Remarc faptul ca argumentele invocate in aparare fata de acuzatiile ca si-a inspirat lucrarea in integralitate dintr-un articol stiintific japonez sunt mai subtiri decat un caiet de teza. Un om sigur pe el, cu intregul adevar de partea sa, ar fi dat mintenas de pamant cu intreaga liota de hiene ce vor sa-i mursece cariera si profilul moral.

Direct in instanta, cu funie-lat peste falcile ranjite ale debitorilor de "minciuni si facaturi", apartinand, asa cum sustine dl Mang, fostei Puteri. Manglitorii de imagine utilizatori de arme josnice si lipsiti de suport real in acuze trebuie legati la stalpul infamiei, dupa ce, democratic, i-ai desfiintat in justitie. La ce a recurs insa domnul impricinat?

A luat-o pe poteca deschisa de efemera lui predecesoare cantemiriana. S-a asezat cu o morga de intelept tibetan pe fotoliile televiziunilor. Acolo de unde a incercat sa respinga detasat bombarda cu fitilul aprins azvarlita de reactionarii misei si fara maniera in ograda sa etica si personala.

"Unii cred ca-ti fac un bine daca te pun autor pe niste lucrari", constata (inca) ministrul in cauza. Daca-i asa, e timpul sa-i reamintim ca aceasta practica sta in firea si "curajul" servilului innascut, iar acesta nu misca nimic fara aprobarea sefului, prietenului etc.

Rezulta, asadar, o recunoastere nuantata a faptului ca avea cunostiinta despre expozeul din 2003, pe care, cu certitudine, se gaseste si o semnatura. Exclus sa nu stie ca pe acea comunicare stiintifica se afla si propriu-i nume.

Nobletea - ce cuvant perimat! - l-ar fi obligat sa ordone radierea indicatoare de autor. Poate ca este un om rezistent la orice, dar mai putin tentatiilor. Ispite ce l-au ajuns din urma, ca o grea nota de plata.

Saptamana trecuta Ioan Mang s-a gandit sa aduca langa soclu-i fisurat cateva flori de mucegai patetic. A invocat lacrimile mamei sale, iar daca va demisiona totusi, o va face intrucat "este prea multa suferinta in jur". Langa dansul, desigur, pentru ca despre altii nu poate fi vorba. Meschinariile vietii l-au plasat pe ministrul Mang la masa unui joc de suma zero.

Ca o consolare, exista insa o latura pozitiva in acest carambol dintre ideogramele nipone ale lucrarii originale si eventualele ecuatii diferentiale semnate cu "forta" de dl. Mang. Vorba lui Shakespeare: "Fericiti sunt cei care isi pot auzi defaimarea si o pot corecta".

Prima conditie din ipoteza celebrului dramaturg este indeplinita in cazul de fata. Ramane a doua cerinta. In opinia mea, un obstacol mai inalt decat semnul integralei definite din matematica numitei recenzii japoneze. Semn serpuit de pe care aluneca incet si sigur desemnatul sef al invatamnatului romanesc. Cel putin moraliceste vorbind.

Ioan Mang a declarat ca nu a luat pana acum legatura cu autorul articolului ce i-a pus pe umeri povara plagiatului. Cu atatea insomnii, suferinta imprejmuitoare si lacrimi parintesti. De ce nu a facut-o? E o intrebare, intr-adevar. Probabil ca va primi raspunsul (sau mutarea) in plic. Deocamdata, departe de ochii presei. Nu pentru mult timp.

Apoi, Dumnezeu cu mila...de ministru.

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...