Fostul șef al PSD Neamț merge „la cacealma” în dosarul mitei de 400.000 de euro. Ioan Munteanu invocă prescripția, dar vrea să se judece în continuare cu DNA

Ioan Munteanu, fost șef al PSD Neamț condamnat pe fond la 6 ani de pușcărie pentru o mită de 400.000 de euro, a declarat joi, 15 septembrie, că invocă prescripția, dar vrea să se judece în continuare pe rolul Curții de Apel București pentru a-și dovedi nevinovăția.

Munteanu nu riscă nimic în caz că nu reușește să-i convingă pe magistrați să desființeze decizia Tribunalului București, deoarece în ipoteza unei condamnări definitive faptele rămân în continuare prescrise. Așadar, poziția procesuală a fostului șef PSD Neamț este mai degrabă cea pe care englezii o numesc „bluff”, iar șmenarii „cacealma”, atunci când joacă poker.

La termenul de joi al procesului, Ioan Muntean a stat mai mult pe holurile instanței decât în sala de judecată.

Asta pentru că avocatul fostului șef al PSD Neamț a depus o cerere prin care a arătat că solicită încetarea procesului penal pe numele clientului său ca urmare a împlinirii termenului de prescripție.

Președinta completului de apel l-a întrebat pe avocat dacă, în aceste condiții, dorește sau nu să se judece în continuare.

Ioan Munteanu a răspuns din picioare, solemn și scurt, ca în fața ofițerului de stare civilă, la cununie: „Da!”.

Instanța a arătat că va acorda o amânare a procesului, în așteptarea deciziei Completului de dezlegare a unor chestiuni de drept de la Înalta Curte, care va analiza pe 25 octombrie și pe 11 noiembrie mai multe sesizări legate de aplicarea deciziei CCR.

Ioan Munteanu va reveni în fața judecătorilor pe 27 octombrie.

Fostul șef al PSD Neamț și-a băgat fiica (pe Raluca Munteanu) în bucluc cu DNA când a trecut o parte din șpagă prin firmele ei, iar pe fiul lui (Răzvan Munteanu) l-a băgat în Camera Deputaților, pe locul vacantat chiar de el, când a părăsit legislativul în urma problemelor penale. Evident, tot pe listele PSD.

Motivare: Ioan Munteanu „vorbea nonșalant despre comisioane”

Fostul șef al PSD Neamț, Ioan Munteanu, vorbea „nonșalant despre comisioane în virtutea unor algoritme politice”, fapt care „conturează o normalitate infracțională”, arată judecătorii Tribunalului București în motivarea deciziei de condamnate a acestuia la 6 ani de închisoare. Ioan Muntean se judecă acum la Curtea de Apel București.

Ioan Munteanu a luat de două ori mita „în mână” de la Horațiu Bruno Berdilă, om de afaceri, director al Romsys, la Hotelul Radisson Blu, unde era cazat pe vremea când era parlamentar. Abia a treia oară s-a gândit Munteanu să disimuleze șpaga printr-o firmă a fiicei sale.

Cei care l-au „dat în primire” la DNA pe Ioan Munteanu sunt Bruno Berdilă (cel care l-a denunţat pe Vasile Blaga la DNA) şi fostul primar al oraşului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan.

În trei „tranșe” a luat șpaga Ioan Munteanu:

• 150.000 de euro la începutul lui 2010.
• 200.000 de euro în perioada mai – iunie 2010.
• 50.000 de euro în iulie 2011, ce a fost virată în contul unei societăţi indicată de Muntean, aparținând familiei sale.

Potrivit unor surse judiciare, este vorba despre firma Suport Media SRL, administrate de fiica lui Ioan Munteanu, Raluca Munteanu.

Și-a băgat fiica în bucluc cu DNA: șpagă în numele tatălui

Pentru judecătorul fondului, faptul că Ioan Munteanu a ales să își implice fiica în activitatea infracțională a cântărit greu.

„Se remarcă, de asemenea, faptul că inculpatul, în activitatea infracţională, a implicat şi membri ai familiei, primind sume de bani provenite din infracţiuni, prin firma administrată de fiica sa (care nu a fost audiată în cauză, aceasta fiind stabilită cu familia în America, potrivit celor arătate de inculpat), aspect ce imprimă o gravitate sporită faptelor săvârşite. Astfel, disimularea primirii sumei de 50.000 euro a presupus activităţi pe care le-a efectuat fiica inculpatului (întocmirea contractului fictiv, proces-verbal de recepţie, emiterea facturii, etc.). Aceste aspecte urmează a primi ponderea corespunzătoare în procesul de individualizare a pedepsei. În ceea ce priveşte circumstanţele personale ale inculpatului, tribunalul reţine că acesta are în prezent 70 de ani, studii superioare, fiind de profesie inginer, are trei copii majori și nu este cunoscut cu antecedente penale. Punând în balanţă ansamblul acestor considerente, prin prisma dispoziţiilor legale arătate anterior, tribunalul apreciază că în cauză se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea îndreptată peste mediu, respectiv, 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, respectiv, 5 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, acestea fiind apte să îndeplinească scopul preventiv şi pe cel punitiv al sancţiunilor penale”, arată judecătorul de la Tribunalul București în motivarea deciziei de condamnare.

Decizia CCR a încărcat „agenda” Înaltei Curți

CCR a constatat, în 2018, că dispozițiile art 155 nu sunt suficient de clare, iar prin decizie din 26 mai 2022, că legea nu a fost pusă în acord cu dispozițiile Curții.

România nu a avut legislație care să întrerupă cursul prescripției între data de 26 aprilie 2018 când CCR a pronunțat prima decizie de neconstituționalitate a prevederilor art 155 și 26 mai 2022, când a constatat că Legiuitorul nu a făcut nimic pentru a pune în acord normele de drept cu decizia instanței de control constituțional, se arată în motivarea deciziei CCR, publicată în Monitorul Oficial.

Pe data de 25.10.2022, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la ICCJ va dezbate alte probleme de drept cu privire la aplicarea deciziei CCR:

• Constituie omisiunea instanţei de a avea în vedere inexistenţa unei cauze de întrerupere a termenului de prescripţie a răspunderii penale, în perioada 26.06.2018 - 30.05.2022?
• Dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripţie al actelor de procedură sunt norme de drept substanţial susceptibile de a fi aplicate ca lege penală mai favorabilă sau norme de drept procesual supuse principiului „tempus regit actum” (n.r. - „timpul guvernează actul”, un act se încheie potrivit legii în vigoare în momentul întocmirii acestuia)
• Dacă art. 155 alin. (1) C. pen., în forma în vigoare în perioada 26.06.2018 – 30.05.2022, este susceptibil de a fi aplicat ca lege penală mai favorabilă.

ICCJ va dezbate pe data de 11.11.2022 urmatoarele întrebări venite de la instanțele din țară:

• Dispoziţiile art. 426 lit. b şi art. 431 din Codul de procedură penală se interpretează în sensul că instanţa care soluţionează contestaţia în anulare are competenţa, în etapa admisibilităţii în principiu, să reanalizeze care dintre legile penale care s-au succedat în timp este mai favorabilă în cazul în care se invocă incidenţa unei cauze de încetare a procesului penal în raport de o lege succesivă care nu a fost reţinută ca fiind mai favorabilă în cauză?
• În aplicarea dispoziţiilor art. 426 lit. b din Codul de procedură penală, astfel cum au fost interpretate prin decizia nr. 10/2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a analizat incidenţa acestei cauze de încetare în raport de împlinirea termenului de prescripţie specială, însă a omis să aibă în vedere natura simplă/extremă a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018, respectiv inexistenţa unei cauze de întrerupere a termenului de prescripţie a răspunderii penale în perioada 26.06.2018-30.05.2022?

Condamnare la 18 luni de închisoare, în procesul legat de crima comisă de actorul Alec Baldwin

Hannah Gutierrez, armuriera de la filmările pentru westernul "Rust", a fost condamnată luni la un an şi jumătate de închisoare pentru moartea cineastei Halyna Hutchins, care a fost...

Polițist condamnat pentru corupție. Câți bani lua pentru promovarea ”traseului” la examenul auto

Un poliţist din judeţul Tulcea a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită şi trafic de influenţă, după ce ar fi pretins bani de la mai multe...