Ioan Niculae încearcă să își anuleze condamnarea de 5 ani de închisoare pentru evaziune fiscală – din care, oricum, a executat efectiv doar 15 luni – în contextul în care Înalta Curte va dezbate, în septembrie, ultimele termene din dosarul în care patronul Interagro este judecat pentru contractul gazelor ieftine luate pe vremea lui Adriean Videanu.
Ioan Niculae a depus pe rolul Tribunalului București o cerere de revizuire a deciziei definitive de condamnare, iar procesul a fost amânat, marți, pentru data de 28 septembrie. Motivul amânării a fost lipsa dosarului de fond, astfel că patronul Interagro va fi citat din nou, la sfârșitul lunii viitoare.
Demersul juridic al lui Ioan Niculae vine în contextul în care acesta e pe final de proces, la Înalta Curte, în Dosarul Romgaz-Interagro, ale cărui termene de judecată au fost stabilite, consecutiv, pentru 21, 22 și 23 septembrie.
După de Ioan Niculae și Adriean Videanu au fost audiați la termenele precedente, este de așteptat ca instanța să constate ca fiind încheiată cercetarea judecătorească și să acorde cuvântul pe fond, mai întâi procurorului de ședință, apoi avocaților. Oricare va fi decizia, urmează apelul, așa că Ioan Niculae ar avera suficient timp să scape de vechea condamnare.
Reamintim că în acest dosar DIICOT îl acuză pe Ioan Niculae și pe fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, de constituire de grup infracțional organizat și delapidare în legătură cu un contract în care Interagro a primit gaze naturale la preț de nimic de la stat.
Ioan Niculae a ieșit din pușcărie în luna mai a acestui an, după de fusese condamnat în februarie 2021 la o pedeapsă de 5 ani pentru evaziune fiscală la Interagro.
Este vorba despre o „șmecherie” de 11,5 milioane de lei, sumă prin care Ioan Niculae – finanțator al echipei de fotbal Astra Giurgiu – a „fentat” bugetul de stat cu ajutorul lui Said Baaklini, libanezul poreclit de presă „regele sardinelor”.
Mai exact, Ioan Niculae i-a cerut lui Said Baaklini să-l ajute, pe de-o parte, să spele 10.000.000 de euro, iar pe de altă parte să facă „intervenții” pe lângă decidenții politici pentru ca Interagro să obțină niște subvenții.
Numai că Said Baaklini – el însuși cu probleme penale în sfera evaziunii fiscale – l-a „turnat” la DNA pe Ioan Niculae.
Așa a reieșit că în perioada 2008 – 2009, între Interagro (controlată de Ioan Niculae) şi Libarom (reprezentată de Said Baaklini), s-au desfăşurat mai multe tranzacţii comerciale fictive.
Ziare.com prezintă extrase din motivarea deciziei de condamnare a lui Ioan Niculae la pedeapsa de 5 ani de închisoare, pe care patronul Interagro o vrea acum anulată pe rolul instanței.
„Contractul nr.08/P/237C/04.08.2008 încheiat între Interagro S.A., în calitate de „client” şi Libarom Agri (societate specializată în procesare producţie agricolă - conserve şi tranzacţii cu produse agricole), în calitate de „prestator”, avea ca obiect „realizarea, prelucrarea şi implementarea de către prestator a unor materiale de promovare - publicitate (prin presa scrisă, machete publicitare, materiale promo, imprimare) şi plasarea acestora pe suporturi media. Conform art.3 din contract, pentru toate serviciile de publicitate prestate, clientul Interagro, va achita cu titlul de onorariu, suma de 10.000.000 euro”, se arată în expozitivul documentului citat.
Inspectorii ANAF au stabilit că Interagro SA nu justifica prin documentele prezentate că produsele au fost livrate şi serviciile de distribuire fly-ere au fost executate. ANAF a stabilit că respectivele cheltuieli sunt nedeductibile deoarece operaţiunile realizate de părţi nu au fost reale.
Specialiştii au stabilit că S.C. Interagro S.A. a prejudiciat bugetul de stat cu suma totală de 11.438.169 lei, compusă din taxă pe valoare adăugată de 6.886.550 lei şi impozit pe profit de 4.551.619 lei.
„În paralel cu urmărirea penală în prezenta cauză – #/P/2013, au rezultat şi alte aspecte infracţionale. (…) Dosarul nr. (…)/P/2015 al Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, s-a înregistrat ca urmare a denunţului formulat de numitul Baaklini Said, prin care semnala aspecte de corupţie pe care le-a perceput personal. (…) În conţinutul denunţului, numitul Baaklini Said a precizat că, în anul 2008 sau 2009, a fost contactat de numitul (n.r. – Ioan Niculae), patronul Interagro, care i-a oferit suma de 2.000.000 de euro pentru ca Baaklini să realizeze intervenţii la decidenţi politici şi guvernamentali pentru a obţine subvenţii pentru îngrăşăminte necesare derulării activităţii firmei sale. Tot în conţinutul denunţului, Baaklini Said a arătat referitor la contractul nr.08/P/237C/04.08.2008 încheiat între Interagro S.A. în calitate de „client” şi Libarom Agri S.R.L., în calitate de „prestator”, că prestaţiile nu au fost reale, sumele de bani fiind „trecute” formal prin Libarom Agri la solicitarea lui (Ioan Niculae – n.r.), pentru ca ulterior, la indicaţiile acestuia, să fie externalizate într-o firmă de tip „off shore” având denumirea Dandicott Ltd. din Insulele Virgine, controlată tot de inculpatul (Ioan Niculae – n.r.). Circuitul financiar de spălare a banilor proveniţi din evaziune fiscală a fost iniţiat şi coordonat de (Ioan Niculae – n.r.) care i-a indicat lui Said Baaklini ca persoană de contact a firmei off shore Dandicott Ltd, un avocat de origine cipriotă. Astfel, după cum se observă din expunerea celor de mai sus, prezentul dosar penal vizează două paliere infracţionale, ambele având în centru relaţionarea dintre patronul Interagro, Ioan Niculae, şi patronul Libarom, Said Baaklini”, se arată în conținutul motivării.
Instanța de apel, cea care a pronunțat decizia definitivă de condamnare, a dat publicității și motivele pentru care a considerat că Ioan Niculae trebuie să stea 5 ani la pușcărie.
„Martorul Baaklini Said a confirmat fictivitatea contractului de prestări servicii de publicitate încheiat între inculpatele SC Interagro S.A. și SC Libarom Agri S.R.L., precizând că acest contract ce avea ca obiect prestații nereale a fost încheiat din inițiativa inculpatului (Niculae Ioan – n.r.), care dorea să externalizeze din firma sa, SC Interagro S.A., o sumă importantă de bani – de 10.000.000 euro, prin transferarea respectivei sume către o altă firmă de tip off shore – Dandicott Ltd, care își desfășura activitatea în Cipru și era controlată tot de el. Martorul Baaklini Said, după ce a detaliat din nou termenii înțelegerii infracționale realizate cu inculpatul (Niculae Ioan – n.r.) în legătură cu împrejurările și scopul încheierii contractului de publicitate, a precizat că nu a prestat nicio activitate în baza acestui contract și că nu a purtat niciun fel de discuții cu reprezentanți ai SC Interagro S.A., cu privire la derularea contractului, întrucât scopul încheierii acestuia nu a fost acela de a se face reclamă. Cu același prilej, martorul a mai arătat că SC Libarom Agri S.R.L. nu deținea niciun chioșc de ziare în România și că nu își amintește ca Libarom să fi încheiat vreun contract de închiriere de spațiu publicitar pentru executarea contractului de prestări servicii încheiat cu Interagro, aspecte care, astfel cum s-a precizat deja în considerentele ce preced, au fost constatate și cu prilejul verificărilor efectuate în cadrul inspecției fiscale”, reține completul de judecători din apel.
Curtea de Apel București a arătat că însuși Ioan Niculae a recunoscut, parțial, că termenii contractului dintre Interagro și Libarom au fost stabiliți în urma unei „înțelegeri infracționale”.
„De altfel, pentru stabilirea atitudinii psihice a inculpatului Niculae Ioan în raport cu încheierea și executarea contractului de prestări servicii publicitare (…) sunt extrem de edificatoare înseși afirmațiile pe care acesta le-a făcut cu prilejul audierii sale în cursul urmăririi penale, când, deși a încercat să inducă ideea că inițiativa derulării mecanismului infracțional ar fi aparținut numitului Baaklini Said – care având de recuperat bani din TVA în numele SC Libarom Agri S.R.L., i-ar fi propus derularea acestor tranzacții succesive de pe urma cărora, în loc ca Libarom Agri să achite TVA-ul colectat către bugetul de stat, l-a compensat cu ceea ce avea de recuperate – a recunoscut totuși că a avut o înțelegere infracțională cu Baaklini Said, în sensul că acesta i-ar fi spus de la momentul încheierii contractului că nu va executa o parte dintre obligațiile contractuale, acesta fiind și motivul pentru care s-a stabilit o valoare atât de mare, de 10.000.000 de euro”, reține instanța.
Iată pasajul din declarația lui Ioan Niculae de la urmărirea penală pe care instanța îl reproduce în motivare:
„Reiterez sintetic, că de la momentul încheierii contractului s-a stabilit această sumă de 10 mil. de euro, deși cunoșteam că nu se vor efectua prestații până la concurența acestei sume, deoarece am acceptat propunerea lui Said Baaklini, care urmărea prin această modalitate să eludeze plata obligațiilor fiscale către stat, prin compensarea TVA-ului, pe care îl avea de recuperat de la stat, cu TVA-ul rezultat în urma tranzacției dintre Interagro și Libarom, care era un TVA colectat și năștea obligația de vărsare către bugetul de stat.”
„Așadar, prin această declarație, a cărei legalitate nu a fost nici măcar contestată în etapa camerei preliminare și a cărei retractare ulterioară în cursul judecății nu poate produce efecte juridice, întrucât motivele invocate în acest sens nu sunt plauzibile, inculpatul (Niculae Ioan – n.r.) a recunoscut caracterul fictiv al operațiunilor comerciale ce au făcut obiectul contractului de prestări servicii publicitare, care prin decizia sa a fost încheiat între inculpatele SC Interagro S.A. cu SC Libarom Agri S.R.L.”, conchid judecătorii.
Instanța l-a găsit vinovat pe Ioan Niculae pentru evaziune fiscală, dar și de cumpărare de influență, motiv pentru care i-a dat un spor de pedeapsă de 1 an. Judecătorii rețin că faptele lui Ioan Niculae au fost atât de grave, încât ar fi putut determina deschiderea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene.
„În scopul de a obține importante avantaje materiale prin intermediul afacerilor pe care le derula în domeniul producției și vânzării de îngrășăminte chimice, inculpatul a promis și s-a arătat dispus să ofere suma de 2.000.000 de euro, în încercarea de a determina sau a influența inițierea și adoptarea de către decidenții guvernamentali a unui act normativ care, deși era contrar principiilor UE referitoare la politica ajutoarelor de stat și la concurența neloială, ar fi fost de natură să favorizeze firmele din grupul Interagro prin acordarea de subvenții la achiziția de îngrășăminte din producția internă. (Fapta – n.r.) se ridică la un nivel destul de ridicat, în contextul în care dacă această Hotărâre de Guvern ar fi fost adoptată, statul român ar fi riscat declanșarea procedurii de infringement de către Comisia Europeană, iar sumele obținute de firmele patronate de inculpat din plata respectivelor subvenții ar fi fost imputate fermierilor români ca beneficiari direcți ai acelor ajutoare neagreate de instituțiile comunitare”, mai rețin judecătorii.