
Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte Traian Băsescu, rămâne cu sechestru asigurator pe toate terenurile cumpărate în comuna Nana. Curtea de Apel București a menținut joi, 20 ianuarie 2022, soluția pronunțată de instanța ierarhic inferioară, Tribunalul Călărași. Prin menținerea sechestrului, Ioana Băsescu rămâne cu 2.822.416 de lei „îngropați” în terenurile de la Nana.
Ioana Băsescu are calitatea de martor în dosarul de grup infracțional organizat și infracțiuni de fals în care sunt vizați 11 foști funcționari și persoane fizice, vânzători ai terenurilor din extravilanul comunei Nana, județul Călărași. Dosarul cu numărul 865/116/2015, se judecă pe rolul Tribunalului Călărași, cu termen pe 3 martie 2022.
Într-un dosar separat, cu numărul 865/116/2015/a9*, Ioana Băsescu și alte 4 persoane au solicitat ridicarea măsurii sechestrului judiciar de pe terenurile care fac obiectul cauzei de grup infracțional organizat. Instanța de fond a respins cererea pe data de 8 noiembrie 2021, însă Ioana Băsescu a contestat soluția pe rolul Curții de Apel București.
În sala de judecată, la termenul din 10 ianuarie, avocații Ioanei Băsescu s-au plâns că magistrații de la Călărași insistă în menținerea măsurilor asiguratorii, iar clienta lor, despre care au susținut că a fost „cumpărător de bună credință”, are de suferit.
„Tribunalul Călărași a reținut ca argument unic doar restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii. S-au depășit limitele de casare. Este apanajul judecătorului fondului – nu celui de cameră preliminară și nici a procurorului – să restabilească situația anterioară. E vorba de ignorarea de către judecător a unei condiții, anume dacă restabilirea situației anterioare este posibilă. Pe latura civila reparația se face conform legii civile. Pe latură penală, doar persoana care a săvârșit o faptă penală poate răspunde, în niciun caz matorul. Clienta mea a fost cumpărătoare de bună credință. Dacă se dovedește că nu a fost, atunci se va proceda de deposedare, însă menținerea sechestrului este nelegală. Așa cum am citit încheierea, temeiurile (n.r.- în baza cărora a fost instituit sechestrul) nu mai subzistă”, a declarat în fața instanței avocatul Ioanei Băsescu.
Pe de altă parte, procurorul de ședință a arătat că menținerea sechestrului pe terenuri este necesară, având în vedere acuzațiile de abuz în serviciu și fals material în înscrisuri oficiale.
„Dacă bunurile ar fi vândute, ar fi complicat de recuperat”, a argumentat procurorul de ședință.
„Respinge, ca nefondate, contestaţiile declarate de petenţii Anica Alexandru, Anica Tudora, Enache Lucian, Enache Florica, Băsescu Ioana şi J&R Enterprises SRL, împotriva încheierii din data de 08.11.2021 pronunţate de Tribunalul Călăraşi.Secţia Penală, în dosarul nr. 865/116/2015/a9*. În baza art. 275 alin. 2 şi 4 C.p.p., obligă contestatorii la plata sumei de 200 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată prin punerea minutei la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 20.01.2022”, se arată în minuta CAB.
Tribunalul Călărași a enumerat, în decizia prin care menține sechestrul asupra bunurilor imobile ale Ioanei Băsescu de la Nana, suprafețele de teren și valoarea lor estimată.
Dacă le-ar fi vândut la prețurile estimate în decizie, Ioana Băsescu ar fi fost mai bogată cu 2.822.416 lei. Însă, dacă ar fi să luăm în calcul prejudiciul reținut de procurori în 2015 (adică de 3.076.949 de lei), valoarea acestor terenuri a scăzut, între timp, cu 254.533 de lei.
„În baza art. 250 ind. 2 C.pr.p., Menţine măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 236/P/2014 din 16.02.2014 prin care s-a dispus instituirea sechestrului penal asiguratoriu asupra următoarelor bunuri imobile aparţinând petenţilor Anica Alexandru, Anica Tudora, Enache Lucian, Enache Florica, Băsescu Ioana, J&R Enterprises S.R.L, respectiv:
Cu drept de contestaţie în 48 de ore de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică din 08.11.2021”, se arată în minuta Tribunalului Călărași.
Pe data de 22 mai 2015, opt funcționari din Primăria comunei Nana, între care și fostul primar Gheorghe Dobre, au fost trimiși în judecată, alături de alte trei persoane, pentru retrocedarea ilegală a unor terenuri, prejudiciul produs prin deciziile luate de membrii Comisiei de fond funciar fiind de peste 3 milioane de lei.
Potrivit rechizitoriului trimis Tribunalului Călărași, instanța care judecă Dosarul Nana, în perioada 2005 - 2010, Tudorița Niculae, Florian Decu, Marius Gelu Neagu, Marian Dobre și fostul primar al comunei Nana, Dumitru Budesteanu, în prezent decedat, au inițiat, constituit și sprijinit un grup infracțional organizat, care a avut ca scop retrocedarea de terenuri agricole prin eludarea dispozițiilor Legii fondului funciar și a celorlalte reglementări în domeniu.
În timp, la grupul infracțional au aderat Simona Alina Preda, Gheorghe Dobre, Vasilică Preda, Domnica Enciu și Daniela Negoiță, care au contribuit la realizarea retrocedarea ilegală de terenuri agricole.
Comisia de fond funciar a comunei Nana a soluționat, în perioada mai 2006-decembrie 2010, 128 de cereri de retrocedare de terenuri agricole, aproximativ 44 la sută dintre aceste solicitări de revendicare fiind formulate în numele inculpaților, soțiilor sau soților, părinților, bunicilor acestora sau în numele altor rude sau afini, susțin anchetatorii.
Retrocedările ilegale s-au făcut ca urmare a faptelor de abuz în serviciul și complicitate la abuz în serviciu ale inculpaților, unii fiind membri ai Comisiei de fond funciar Nana, care astfel au produs pagube domeniului privat al statului de 3.076.949 de lei.