Editorial: Romania fara Ion Diaconescu

17 ani de temnita pentru convingerile sale, fara sa fie tentat sa-si toarne confratii pentru a-si indulci suferinta. Nici nu-i trecea prin minte ca ar putea recunoaste in regimul comunist o oranduire ce proclama binele, atata vreme cat pentru crima de a gandi altfel, l-a considerat dusmanul poporului.

De la o vreme, lanturile au incetat sa-i mai stranga gleznele, devenisera sosete moi, din lana, atat de puternica ii era credinta ca singurul adapost care nu are acoperisul spart este o constiinta curata. Daca ar fi pierit in chinuri, ar fi facut-o in picioare. Cati dintre politicienii care-i supravietuiesc se pot lauda ca-si pericliteaza libertatea tocmai deoarece o exercita? Cati rezista fiind amenintati ca sunt trimisi gestionari la un chiosc de racoritoare daca nu voteaza fara niciun sentiment?

Trecerea lui Ion Diaconescu spre cele vesnice face din Romania o tara ghemuita intr-un colt, cu o gaura in burta. Locul ranii este puternic vascularizat, dar ciudat, nu curge sange. Si asta deoarece Ion Diaconescu nu mai exista de multa vreme. Era doar o amintire.

Un visator cu un zambet formidabil, calator bizar printr-o lume de orientati, care nu avea in comun cu semenii politicieni decat faptul ca mananca, doarme, paseste.

Ce teribila convietuire in acelasi timp cu fruntasi care dupa ce au anatemizat mafia au reevaluat-o, asezand-o la masa!

Cu Ion Diaconescu in viata, chiar si asa, uitat intr-un scrin lacuit in urma cu sute de ani, romanii stiau ca, la o adica, puteau invata ce-i acela capital moral. Cum umbra i s-a topit, sintagma se va prafui tot mai tare, si vai de cei care vor indrazni sa o invoce ca argument! Vor fi pierduti, carierele li se vor narui, vor fi considerati recalcitranti, daca nu cumva nebuni, vor deveni indezirabili. Lumea boierilor de mucava administreaza un sut in fund tuturor celor care nu se aliniaza compromisului, ipocriziei, minciunii.

Daca ar fi acceptati, ar aduce cu ei riscul pluralitatii de opinii, si poate ca romanii n-or fi ei prosti de bubuie. Azi s-ar trezi unul, maine altul, pana cand nemernicia n-ar mai fi capital politic.

In mod halucinant, taranistii mai tineri, cei care dupa retragerea lui Ion Diaconescu din prim plan nu au reusit decat sa transforme partidul lui Maniu si Mihalache intr-o turma de trogloditi, s-au aliniat la microfon, regretandu-l. Fara sa realizeze ca in timp ce-i evidentiaza meritele isi subliniaza profilul inconsistent. O minima decenta le-ar fi spus sa inchida gura si sa nu o mai deschida vreodata la televizor. Dar nu se afla in bagajul lor comportamental.

PNTCD a murit de-a binelea. In sfarsit! Era ciudat sa asisti la incrancenarea cu care veleitarii cu pretentii de repere morale isi disputau un sandvici cu salam (la atata l-au adus) cu convingerea ca isi intind mainile uscate, ca niste gheare, spre un lighean cu snitele! Nu-i nimic, ii va astepta cu el, Dincolo, Ion Diaconescu, pentru ca i-a iertat de mult. Acolo, in paradisul taranist, va primi fiecare cate o vaca pe zi, din care sa muste cu ochii inchisi cat este inca vie.

Intre timp, aici, pe pamantul care suporta de toate, tembelul, noi il vom uita pe Ion Diaconescu si vom fi dispusi sa ne amanetam constiinta cu usurinta cu care respiram. Somn usor, natiune cu un unic model, un goblen cu struguri acri!

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. "PNL-PSD continuă acapararea statului român"

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...

Florin Cîțu iese la atac după tensiunile din coaliție privind candidatura lui Cătălin Cîrstoiu la Capitală. Variantele propuse de fostul premier

Florin Cîţu, fost premier și fost lider PNL, a anunțat că sunt probleme privind „candidatura coaliţiei toxice” în persoana medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei. El a...