Ion Iliescu - „revoluționar” și inculpat în Dosarul Revoluției. Cele două calități antagonice ale fostului șef de stat, judecate pe rolul aceleiași instanțe

Ion Iliescu va fi judecat la Curtea de Apel București atât pentru infracțiuni contra umanității în Dosarul Revoluției 3, cât și pentru certificatul de „luptător remarcat prin fapte deosebite” în evenimentele din Decembrie 1989, un titlu pe care obținut nelegal, deoarece a avut funcții de conducere în regimul comunist.

Fostul șef de stat a ajuns să fie judecat de aceeași instanță pentru două calități antagonice după ce Înalta Curte și Tribunalul București și-au declinat, fiecare, competența soluționării cauzei către Curtea de Apel București.

Înalta Curte s-a sesizat din oficiu cu privire la aspectul necompetenței în Dosarul Revoluției 3 în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus au fost trimiși din nou în judecată de către Secția Parchetelor Militare pentru infracțiuni contra umanității.

Decizia prin care curtea supremă și-a declinat competența soluționării cauzei a fost pronunțată pe data de 24 februarie, pe motiv că Ion Iliescu nu era șef de stat în perioada săvârșirii faptelor de care este acuzat, adică intervalul 22.12.1989 – 30.12.1989.

La trei zile după decizia Înaltei Curți, pe 27 februarie, Tribunalul București și-a declinat competența judecării dosarului civil în care Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva regimului comunist (SSPR) solicită anularea actului prin care Ion Iliescu a primit titlul de luptător remarcat prin fapte deosebite la Revoluție.

Ziare.com a consultat motivarea judecătorului Secției a II-a Contencios Administrativ și Fiscal în care sunt expuse argumentele pentru care procesul civil cu privire la certificatul de revoluționar al lui Ion Iliescu se va judeca la instanța ierarhic superioară.

• „Potrivit art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
• În cauză, în raport de criteriul poziționării autorității publice pârâte, în sistemul administrației publice și de obiectul principal al acțiunii în contencios, anularea actelor administrative privind anularea Certificatului de Luptător pentru Revoluția din Decembrie 1989 – Luptător cu Rol Determinant și retragerea titlului conferit conform Decretului nr. 1053/2019, competența de soluționare a litigiului aparține Curții de Apel București, secțiile de Contencios Administrativ și Fiscal.
• Instanța constată că Legea nr. 341/2004 stabilește competența specială a Tribunalului – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal în cazul acțiunilor privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor (art. 9 alin. 5), contestațiilor privind noile certificate - Luptător cu Rol Determinant (92 alin. 7) și cele legate de aplicarea dispozițiilor prezentei legi, în care acțiunea este formulată în contradictoriu cu Secretariatul de Stat (art. 26).
• Având în vedere că aceste norme de procedură sunt norme speciale care derogă de la normele generale privind competența în materia contenciosului administrativ și fiscal, tribunalul reține că acestea se interpretează restrictiv, fiind aplicabile numai în cazurile expres prevăzute”, se arată în motivarea Tribunalului București.

De ce Dosarul Revoluției nu era „de nasul” magistraților Înaltei Curți

În ședința din data de 31.05.2022, SSPR a constatat că Ion Iliescu a intrat în Uniunea Tineretului Comunist în 1944 și în Partidul Comunist Român în 1953.

Apoi, din anii 50 până în anii 70, Ion Iliescu a deținut mai multe funcții de conducere în PCR, cea mai înaltă fiind de Secretar al Comitetului Central, fapt care îl face incompatibil din punct de vedere legal cu distincția de „luptător remarcat prin fapte deosebite” la Revoluție.

La Curtea de Apel București a ajuns și Dosarul Revoluției 3, care a fost repartizat aleatoriu judecătorului Ionel Laurențiu Beșu de la Curtea de Apel București, fost polițist de Investigații Criminale și fost ofițer de poliție judiciară la DGIPI.

Inițial, cauza fusese repartizată la Înalta Curte judecătoarei Cristina Eleni Marcu, un magistrat care, în 2019, s-a poziționat împotriva celor care criticau modificarea Legilor Justiției de către PSD-ALDE.

La termenul din data de 27 ianuarie – primul după ce Dosarul Revoluției s-a reîntors de la Secția Parchetelor Militare – judecătoarea Cristina Eleni Marcu a ridicat din oficiu excepția necompetenței Înaltei Curți de a judeca procesul.

În susținerea excepției, instanța a arătat că la data faptelor detaliate în rechizitoriu - perioada 22-30 decembrie 1989 - Ion Iliescu nu era șef de stat. Or, Înalta Curte judecă numai șefi de stat și demnitari.

În cazul lui Ion Iliescu, acesta era președinte al Frontului Salvării Naționale, fiind validat ca șef de stat abia în martie 1990, după câștigarea primelor alegeri democratice.

Este de amintit că Dosarul Revoluției s-a mai judecat în procedura de cameră preliminară la Înalta Curte între anii 2019 și 2021, iar atunci judecătorul nu a avut obiecții cu privire la competență. Dosarul a fost restituit în 2021 la Parchet pentru cu totul alte nereguli.

Rechizitoriu: Iliescu a produs o baie de sânge pentru a păstra puterea

Procurorii SPM notează că, începând cu data de 22.12.1989 (orele 16.00) și până la data de 30.12.1989, Ion Iliescu s-a folosit de autoritatea de care dispunea în calitate de lider al noii structuri care preluase puterea politico-militară în stat, de inițiator şi coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar), respectiv de preşedinte al CFSN (care şi-a subordonat întreaga forţă militară a României).

Prin apariţiile sale la TVR şi comunicatele CFSN, Ion Iliescu a desfăşurat o activitate sistematică şi generalizată de dezinformare a populaţiei României şi a opiniei publice internaţionale cu privire la existenţa unor forţe contrarevoluţionare securist-teroriste şi necesitatea lichidării acestora.

El a acționat în mod direct şi nemijlocit la generarea şi amplificarea unei psihoze securist-teroriste, cu scopul de a-şi asigura, în contextul Revoluţiei române, accederea la putere, menţinerea şi consolidarea puterii politice în stat.

Cine a avut primul pe mână Arhiva Securității și ce a făcut cu ea

Cu privire la Gelu Voican Voiculescu procurorii SPM notează că, în calitate de veritabil factor de decizie politico-militară al CFSN, în intervalul 22 decembrie (orele 16.00) – 30 decembrie 1989, a săvârșit în mod direct fapte prin care a generat și amplificat psihoza securist-teroristă existentă în acest interval de timp.

„La data de 31.12.1989, inculpatul civil Voiculescu Gelu-Voican a fost numit în funcția de comandant al structurilor fostului Departament al Securității Statului, calitate din care a avut acces la arhiva fostului DSS şi s-a ocupat de gestionarea acesteia. Aspectul este deosebit de important, având în vedere că a fost probată preocuparea constantă a puterii politico-militare care în decembrie 1989 a preluat puterea totală în România de a distruge probele apte să conducă la aflarea adevărului cu privire la conduitele din decembrie 1989 aparținând factorilor decizionali ai acestei puteri dar și cu privire la alte realități anterioare intervalului revoluționar”, potrivit rechizitoriului.

Iosif Rus, acuzat pentru masacrul de la Aeroportul Otopeni

Cu privire la generalul Iosif Rus, procurorii SMP rețin că acesta, începând cu după-amiaza zilei de 22.12.1989, în mod sistematic și în deplină cunoștință de cauză, în calitate de șef al Aviației Militare (împreună cu ceilalți factori decidenți ai Consiliului Militar Superior, subordonat CFSN) a săvârșit fapte infracțional-diversioniste, cu consecințe foarte grave.

„Cel mai grav incident petrecut în timpul Revoluţiei din decembrie 1989 a fost marcat prin episodul tragic consumat în dimineaţa zilei de 23 decembrie 1989 în faţa Aeroportului Internaţional Otopeni. În conjunctura din decembrie 1989 a fost vorba despre confruntarea violentă dintre trupele MApN şi cele ale DSS, în condiţiile în care, prin dezinformări succesive, cadrele MI-DSS erau percepute ca fiind ostile Revoluţiei și aflate sub comanda fostului preşedinte. Incidentul s-a soldat cu 48 de morţi (40 de militari şi 8 civili) şi 15 răniţi. Civilii decedaţi în acest eveniment se aflau într-un autobuz care asigura în mod curent legătura între Bucureşti şi Aeroport, ajuns în zonă exact la momentul declanşării focului fratricid. Asupra acestui mijloc de transport în comun, militarii din dispozitivul de apărare al aeroportului au deschis focul, presupunând (fiind sub efectul psihozei) că este folosit de securiști-terorişti”, se arată în actul de sesizare al SPM.

Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?

Nu l-am cunoscut niciodata pe medicul Cirstoiu, nu am avut nicio legatura ce el. In schimb, ca si voi, am avut ocazia sa-l vad la lucru pe scena politica damboviteana. Dupa parerea mea, responsabil...

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....