Pe vremea cand era presedintele Romaniei, domnul Ion Ilescu facea tot felul de declaratii cu iz de predictii si de asemenea a dat colegilor si adversarilor "calificative" preluate apoi de mass media cu mult succes.
Prima declaratie post-revolutionara a fost aceea ca ar trebui sa aplicam "modelul suedez", ideea fiind ca ar trebui sa aplicam un model socialist care a rezistat in timp.
O alta perla a domnului Iliescu a fost cea cu "despotul luminat", ex-presdintele gandindu-se bineinteles la persoana domniei sale. Nu stiu daca i s-a potrivit eticheta, dar astazi vedem ca predictia e pe cale sa prinda contur cu un alt personaj in rolul principal.
"Democratia originala" era o replica menita sa inchida gura "unei anumite parti a presei" din acele vremuri furtunoase ale anilor '90. Dupa cum se poate vedea cu ochiul liber, spre durerea noastra a tuturor, predictia domnului Iliescu s-a realizat in totalitate. Avem o democratie "foarte originala", despre care ne intrebam daca mai este intradevar o democratie, iar rolul domnului ex-presedinte in fundamentarea acesteia nu a fost numai acela de a-i gasi un nume.
Au ramas si astazi in constiinta publicului epitetetele gasite de domnul Iliescu pentru doi dintre colegii sai si anume "arogantul" si "protanacul". Au ramas pentru ca aveau o mare doza de adevar in ele.
Deci domnul Iliescu a cam nimerit-o cu zicerile sale. Mai putin cu "modelul suedez".
Bineinteles, toata lumea si-a dat seama ca aplicarea modelului suedez in Romania este foarte dificila, principala cauza fiind aceea ca tara noastra este populata de romani, maghiari si alte nationalitati si in niciun caz de suedezi, care in afara de faptul ca sunt mai albi si mai blonzi, au tot felul de calitati care la cetatenul obisnuit al Romaniei sunt in suferinta.
De la inceput, trebuie spus ca societatea contruita in Suedia a fost gandita si pusa in aplicare de un partid declarat de stanga (social -democrat nemarxist), care s-a aliat de multe ori cu partidul comunist pentru a se mentine la putere.
Statul suedez poate fi considerat un stat social, grija pentru cei fara slujba, fata de persoanele cu dizabilitati si cele in varsta fiind "excesiva" conform standardelor dambovitene si impotriva predictiilor de tot felul.
O prima caracteristica referitoare la sistemul suedez, foarte putin cunoscuta in Romania, este aceea ca suedezii nu au SPP. De necrezut, dar demnitarii lor se descurca fara paza si protectie. Nu au garzi de corp, iar regele (Suedia este o monarhie si nu republica cum anumite persone neavizate ar putea crede) se plimba cu bicicleta, de capul lui, pe strazile Stockholm-ului.
Cand o doamna ministru a fost asasinata intr-un magazin (Realitatea TV a anuntat total eronat ca era acolo fara garda de corp), s-a pus din nou in dezbaterea Parlamentului daca sa se infiinteze sau nu un serviciu de protectie si paza si suedezii, mari amatori de democratie, au considerat ca riscul ca un ministru sa fie asasinat nu e un motiv suficient pentru infiintarea unui astfel de serviciu.
Ce am mai putea spune despre Suedia!
Ca impozitul este progresiv, el ajungand pana la 95% in cazui unor venituri foarte mari, care nu se reinvestesc intr-unul din sectoarele productive si de asemenea veniturile provenite din domenii neproductive (sport, entertainment, etc). Acesta a fost motivul pentru care ABBA, Bjorn Borg si altii au parasit Suedia pentru paradisuri fiscale.
Tot legat de impozite, pentru a vota un nou cod fiscal suedezilor le-au trebuit doua legislaturi, dar el a ramas valabil peste 20 de ani.
Pentru a pune in functiune o centrala nucleara, s-a organizat un referendum (centrala era gata de vreo doi ani!). Protectia mediului este la cele mai inalte standarde (de exemplu, modelele Dacia de inainte de Revolutie nu erau admise in Suedia fiind considerate prea poluante) si de asemenea protectia omului, oricine ar fi el.
Orele suplimentare sunt impozitate cu 95% pentru ca oamenii sa nu munceasca prea mult, cei care au un salariu mai mic decat salariul minim (in mediul privat) primesc diferenta de la stat, ajutoarele pentru cei fara serviciu sunt consistente si sunt platite pana cand respectivul ajunge la varsta de pensionare, iar in tot acest timp primeste consiliere pentru a se putea reintegra in randul celor cu slujba. Ajutoarele pentru mame si copii sunt de asemenea substantiale, familiile cu trei copii si mai mult putand sa se dedice cresterii acestora fara grija unei slujbe permanente.
Economia se bazeaza pe firmele mici (sunt in jur de 200.000 de firme cu 1-5 angajati) de multe ori de tip familial, impozitarea acestora fiind foarte redusa. Politica economica a STATULUI suedez s-a bazat pe gasirea unor produse care ocupa mici segmente de piata (de exemplu, sistemul de ambalare Tetrapak, patruns in Romania dupa Revolutie, de care ne izbim zilnic, laptele si sucurile fiind cele mai frecvente aplicatii).
Mai spun doar ca sistemul de a nu implica politia in accidentele rutiere usoare, pe care ne chinuiam sa-l implementam acum vreo cativa ani (nu stiu in ce masura am reusit) se aplica in Suedia de peste 30 de ani.
S-ar mai putea spune multe despre Suedia si suedezi sau despre Finlanda si finlandezi (un alt sistem social-democrat, republican de aceasta data, facut chiar in coasta URSS), dar cred ca ati prins deja mesajul.
Oricum, nu inteleg cum de i-a trecut domnului Iliescu prin cap ca in Romania s-ar putea aplica modelul suedez. O persoana atat de realista ca domnia sa!