Nu Victor Ponta a castigat alegerile din PSD. Ion Iliescu le-a castigat. Batranul politician a trait poate ultimul sau moment de mare glorie: a intors un joc deja ca si facut, si-a aratat forta in partid si s-a razbunat pe "nesabuitii care au crezut (in 2005 n.r.) ca fac reforma daca il indeparteaza pe Iliescu".
Si aproape toti "nesabuitii", inclusiv Miron Mitrea si insusi Mircea Geoana, au venit sa pupe inelul batranului rege facandu-i declaratii de supunere. Iar sirul a fost deschis de chiar proaspatul presedinte, exponentul tinerilor si al reformistilor, nu-i asa?
"Vreau sa pornesc pe acest drum cu oamenii care ne-au fost modele in politica, cu cel care ne-a fost tuturor model, cu dl Ion Iliescu. Ii multumesc lui Iliescu care mi-a aratat ca si atunci cand batalia pare pierduta, daca ai caracter si curaj poti sa intorci frontul", i-a facut Victor Ponta o adanca plecaciune.
N-au facut-o de dragul patriarhului PSD, ci pentru a-l putea rasturna pe Mircea Geoana.
Cu ochii stralucitori si un zambet ironic pe buze, Ion Iliescu le-a raspuns pe masura: "Suntem un partid mare, care are potential uman, sau suntem nevoiti sa apelam la un batranel de 80 de ani? Eu nu sunt omul ranchiunei. Mi s-a servit o lectie nemeritata in 2005. Si atunci s-a apelat la mine ca salvatorul partidului. Am fost de buna credinta, m-am ambalat in pregatire. Multi din cei ce mi-au adus elogii aici, atunci au facut parte din... dar asa e lumea schimbatoare, cum spune un cantec popular. Nu port ranchiuna nici celor care m-au incondeiat, eu iert oamenii, am aceasta generozitate."
Cu alte cuvinte, v-am iertat, dar nu v-am uitat si tot la mana mea ati ajuns dupa cinci ani. Iar cea mai buna dovada ca nu i-a iertat este ca Ion Iliescu nu i-a acordat lui Victor Ponta un spijin explicit si total. Ba chiar s-a pronuntat pentru un mandat redus la maximum un an al noii conduceri, care in cel mult un an sa rezolve cateva probleme esentiale. A facut exact cat sa ii plateasca lui Geoana lovitura crunta din 2005, dar nu atat cat sa ii asigure lui Victor Ponta o victorie confortabila.
Caci "batranelul de 80 de ani" nu numai ca a intors frontul printr-o demonstratie de forta, nu numai ca si-a recuperat fiul risipitor, ci i-a si trasat directivele pentru viitor in materie de statut, doctrina, strategie si organizare: revenirea la stanga, mai multa modestie, limitarea puterii baronilor, care sa nu poata deveni si vicepresedinti ai partidului. S-o terminam, tovarasi, cu deviationsimul spre dreapta, cu "manelizarea si grobianismul", cu clientelismul, cu dictatura banilor in partidul celor saraci!
Si va veghea personal la asta, pentru ca nici prin cap nu-i trece sa se retraga din politica, chiar daca, demonstrativ, renunta la functia de presedinte onorific. E mai mult decat atat: "Raman alaturi de partid, raman membru al partidului, nu am nevoie de niciun fel de titulaturi. Eu am brandul meu, sa spun asa. Nu cred ca acest brand are nevoie de sustineri artificiale, nici macar institutionale.
Altminteri raman in partid alaturi de noua conducere a partidului si in final indiferent de componenta ei, nu vreau sa influentez cu nimic votul vostru. Eu am toata increderea ca pana la urma se va orienta cum trebuie acest congres. Raman in partid si raman deschis sa imi pun la dispozitia partidului experienta, sfaturile si consilierea".
O alta lectie usturatoare despre semnificatia adevaratei puteri si autoritati.
O bucatica de razbunare a gustat si Adrian Nastase, cel care, impunandu-si urmasul la sefia PSD, plateste si el cateva dintre cutitele primite in spate la hotelul Confort in acelasi an 2005.
Asadar, in funtea PSD a ajuns creatia lui Adrian Nastase, cu binecuvantarea si cu directivele ferme ale lui Ion Iliescu. Victor Ponta a castigat sefia partidului doar pentru ca a fost cel mai convenabil la momentul potrivit. Altfel, nu e nici el decat o forma fara fond, un ambalaj de cuvinte potrivite, nesustinute de vreun proiect de anvergura.
A fost convenabil pentru ca le-a promis tuturor ceea ce doreau sa auda: de la modelele politice Nastase si Iliescu, la primarii precum Pendiuc si Mazare, la baronii lui tata socru'. E tot un fel de Geoana, ceva mai inteligent insa (ceea ce nici macar nu e greu), dupa cum discursul sau de invingator, bine potentat si accentuat, dar fara substanta, a aratat.
Mircea Geoana este, intr-un fel de compatimit. Greu de imaginat drama politica mai mare decat sa pierzi in exact acelasi fel, la interval de numai cateva luni, strivit rand pe rand de singurii doi politicieni de calibru greu pe care i-a avut Romania in ultimii 20 de ani.
Luni avea totul, duminica a pierdut totul. Si atunci, si acum soarta lui era inevitabila pentru ca este un politician marunt, ajuns la putere si mentinut acolo strict prin aranjamente de culise, ascuns in spatele unor aliante masive puse la cale prin mijloace vanghleliene, din suburbanul politicii.
Si dovada acestui calibru mic este chiar atitudinea din ultima saptamana. In loc sa stea ferm in fata asaltului lui Ion Iliescu, a inceput sa dea inapoi prin cedari si deziceri succesive de propriile idei. Iar in final a ratat si ultima sa carte: discursul la congres. Dupa performanta de oratorie ofensiva si plina de incredere a lui Victor Ponta, Mircea Geoana a iesit cu un discurs de infrant adresat parca mai degraba electoratului, decat delegatilor. Mircea Geoana le-a vorbit despre motiuni de cenzura, pensii, Emil Boc, Traian Basescu, sefia Senatului si alte chestiuni care sambata nu interesau chiar pe nimeni.
In ultima instanta, Mircea Geoana plateste pentru ca nu a indeplinit exact obiectivul pentru care a fost ales in 2005: reformarea partidului, care presupunea nu doar eliminarea lui Ion Iliescu si taierea dependentei partidului de fostul presedinte prin crearea unei noi generatii de lideri si atragerea unui alt electorat pentru PSD, in afara celui dependent de Ion Iliescu.
Dar Mircea Geoana nu a pierdut singur si nu e singurul care a pierdut. I-a potentat prabusirea si se prabuseste impreuna cu el Marian Vanghelie. Adversarii lui Mircea Geoana au gandit foarte corect cand l-au tintit in ultima saptamana pe primarul sectorului 5.
Inregistrarea cu organe genitale, lepre si idioti, marele afis violet "Geoana, garantat Vanghelie" si, incununarea, scandalul de mahala dintre Pandele si "Vanghele", au creat, progresiv, un val de revolta in partid. Puterea maleficii eminenete tuciurii era banuita, insa devloalarea dimensiunii sale sinistre a fost demolatoare. Huiduirea lui "almanahe" la scena deschisa a spus totul.
De fapt, sigurul succes al acestui congres, pentru PSD si pentru politica romaneasca, este incetarea vanghelizarii. In rest, acest congres a fost o combinatie intre o lupta crunta pentru putere si o sete cumplita de razbunare. Ce putea sa iasa din infrunatare dintre Ion Iliescu si Marian Vanghelie?
dupa congres,daca se alege crin,pnl va ramine cu un... Vezi tot