Cine a tras in noi 16-22? Nici pana azi nu stim. Cum explica si se scuza Parchetul General

Marti, 12 Iulie 2016, ora 18:54
9479 citiri
Cine a tras in noi 16-22? Nici pana azi nu stim. Cum explica si se scuza Parchetul General

Au trecut 26 de ani de la Revolutie si CEDO continua sa sanctioneze Romania, pentru ca justitia nu le-a facut nici pana acum dreptate victimelor din decembrie 1989. Ce s-a intamplat cu dosarele in tot acest timp si de ce nu s-a putut afla adevarul?

In luna aprilie, procurorul Bogdan Licu, prim adjunct al procurorului general, a decis sa ceara instantei redeschiderea dosarului Revolutiei clasat in 2015 de procurorii militari.

Procuror general interimar la acea data, Bogdan Licu a prezentat public argumentele care il condusesera la concluzia ca solutia data anterior in celebrul dosar nr. 11/P/2014 fusese "netemeinica si nelegala".

Astfel, acesta a sustinut ca din analiza efectuata a iesit la iveala "gresita incadrare a faptelor", care a "zadarnicit aflarea adevarului si a identificarii faptuitorilor".

De asemenea, el a constatat ca procurorii care s-au ocupat de dosar "nu au valorificat numeroase elemente" si marturii importante, "nu au facut niciun demers in vederea declasificarii documentelor" comisiei parlamentare care s-a ocupat de Revolutia din 1989 si nici nu au cerut SRI o serie de documente importante.

Pe de alta parte, Bogdan Licu a sustinut ca nu s-au facut autopsii sau anumite expertize balistice importante, ca unele rapoarte au fost sumare, iar audierile doar formale, in timp ce o parte din munitia folosita in timpul evenimentelor nu a fost recuperata, desi se putea face acest lucru.

Pe 13 iunie 2016 instanta suprema a decis ca dosarul va fi redeschis.

In acest context, si bazandu-se pe pozitia sustinuta de procurorul Licu, ministrul Justitiei, Raluca Pruna, a cerut Parchetului General o "lista cronologica cu ce perioade de lucrare si de nelucrare a dosarului au fost".

Ziare.com a solicitat si a obtinut de la Parchetul General o sinteza a informatiilor puse la dispozitie Ministerului Justitiei cu privire la dosarele deschise in legatura cu evenimentele din Decembrie 1989.

Concluzia Parchetului General, in prezent condus de procurorul Augustin Lazar, este ca s-a facut tot ce se putea si ca "dosarul Revolutiei" nu a stat niciun moment in nelucrare.

Au existat mii de dosare penale si sute de persoane trimise in judecata

In raspunsul primit la redactie se precizeaza de la bun inceput ca, in ceea ce priveste evenimentele din Decembrie 1989, 4.544 de dosare penale au fost inregistrate la parchetele militare - 2.564 dintre cauze la Sectia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar restul in teritoriu.

"In 2.172 de dosare s-a dispus reunirea cu alte cauze, in raport de zonele in care au avut loc evenimentele", se mai arata in documentul citat.

De asemenea, in functie de complexitatea cauzelor, o parte dintre dosarele instrumentate initial de catre parchetele militare din Bucuresti, Iasi, Cluj si Timisoara au fost declinate in favoarea parchetelor militare ierarhic superioare, in principal de catre Sectia Parchetelor Militare.

Totodata, in alte 32 de dosare s-a dispus declinarea competentei de solutionare in favoarea parchetelor civile.

In schimb, in 112 dosare au fost trimise in judecata 275 de persoane din care:

  • 25 de generali (10 din cadrul MApN si 15 din cadrul MI)
  • 114 ofiteri (32 din cadrul MApN si 82 din cadrul MI)
  • 13 subofiteri (8 din cadrul MApN si 5 din cadrul MI),
  • 36 militari in termen si 87 civili

"Majoritatea persoanelor trimise in judecata au facut parte din structurile de conducere politice si militare ale fostului regim, cu privire la care s-a stabilit ca au adoptat masuri sau au actionat in vederea reprimarii demonstratiilor impotriva regimului comunist si a dictaturii lui Nicolae Ceausescu", se arata in documentul citat.

Pe de alta parte, in 1.882 de dosare au fost dispuse solutii de netrimitere in judecata din diverse cauze, printre care si "interventia amnistiei, prescriptiei ori a decesului faptuitorului".

De ce a durat ancheta atatia ani

In raspunsul primit de la Parchetul General se mai precizeaza ca modul de efectuare a urmaririi penale in aceste dosare a fost influentat de mai multe aspecte:

  • caracterul exceptional al evenimentelor si complexitatea acestora
  • numarul de persoane implicate
  • caracterul eterogen al fortelor participante (unitati si subunitati ale MApN, MAI, trupelor de securitate, formatiuni ale garzilor patriotice, precum si numerosi civili inarmati)
  • perioada relativ scurta in care s-au produs evenimentele

"Astfel, in majoritatea cauzelor a fost imposibila efectuarea cercetarii la fata locului, nu au fost prelevate probe si nu au fost ridicate obiecte corp delict (arme cu care s-a tras, cartuse, proiectile etc.), ceea ce a condus la imposibilitatea efectuarii unor expertize judiciare balistice necesare stabilirii imprejurarilor in care a fost folosit armamentul respectiv si, eventual persoanele care au avut in dotare sau care au intrat in circumstante greu de stabilit in posesia armamentului respectiv", se arata in raspunsul primit la redactie.

Totodata, se subliniza faptul ca, prin unicitatea lor, evenimentele din decembrie 1989 "au constituit o noutate si pentru organele de urmarire penala competente".

Numarul redus al anchetatorilor investiti cu solutionarea acestor cauze a constituit, de asemenea, un impediment, la fel ca si "trecerea timpului de la momentul producerii evenimentelor".

Citeste cateva marturii cutremuratoare de la Revolutie:

Dosarul redeschis acum vizeaza peste 700 de morti

In ceea ce priveste dosarul nr. 11/P/2014, redeschis anul acesta, cercetarile "au avut ca obiect stabilirea raspunderii pentru o parte din faptele de natura penala, comise in contextul evenimentelor din decembrie 1989, fapte ce au avut ca rezultat decesul, ranirea si lipsirea de libertate a unor persoane, precum si distrugerea unor bunuri".

Astfel, materialul de cercetare efectuat in aceasta cauza este constituit in 1.328 volume si a vizat:

  • 709 de persoane decedate
  • 1.855 de persoane ranite prin impuscare
  • 343 de persoane vatamate in alte imprejurari sau care au suferit diferite traume
  • 924 de persoane retinute

Din cele 709 persoane decedate, 161 au fost ofiteri, subofiteri si militari in termen, iar din cele 1.855 de persoane ranite prin impuscare, 420 au fost ofiteri, subofiteri si militari in termen.

"In unele situatii decesul s-a datorat manevrarii imprudente a armamentului, victimele fiind din randul celor care s-au aflat in imediata apropiere a faptuitorilor", se arata in document.

De asemenea, in anumite cazuri, autorii fusesera deja trimisi in judecata si condamnati, iar in alte situatii s-au dispus solutii de netrimitere in judecata, solutii care nu au fost, ulterior, infirmate.

"Exista si situatii in care, desi sustin ca au fost ranite in diferite imprejurari, persoanele in cauza nu au prezentat acte medicale care sa ateste existenta unor leziuni sau s-a stabilit ca leziunile nu au fost produse prin impuscare", se mai arata in document.

Din cele 343 persoane vatamate, 68 au fost ofiteri, subofiteri si militari in termen.

De ce s-a intarziat atat

In raspunsul primit de la Parchetul de pe langa ICCJ se subliniaza faptul ca solutionarea cu intarziere a cauzei a fost determinata, in primul rand, de complexitatea acesteia, fiind vorba despre "un numar foarte mare de victime in mai multe zone si localitati ale tarii".

"De asemenea, perioada mare de timp care a trecut de la momentul savarsirii faptelor a facut si mai dificila stabilirea imprejurarilor concrete in care acestea au fost comise, in conditiile in care, datorita contextului, nu s-a efectuat imediat cercetarea la fata locului", se mai arata in document.

Pe de alta parte, nefinalizarea cercetarilor este pusa si pe seama "modificarilor legislative care au generat declinari de competenta succesive intre organele de urmarire penala".

Astfel, dosarul a fost plimbat intre Sectia Parchetelor Militare si Sectia de urmarire penala in functie de decizia CCR 610/2007, de adoptarea unor legi si de modificarile aduse codurilor penale.

"In consecinta, precizam ca astfel cum rezulta din cele prezentate anterior, au existat cauze obiective in raport de care a fost inregistrata o durata de timp mai indelungata pana la momentul solutionarii unora dintre dosarele privind evenimentele din Decembrie 1989, nefiind identificata o perioada in care dosarele au stat in nelucrare", este concluzia documentului citat.

Citeste si:
Ministrul Muncii anunță că PSD va cere renegocierea cheltuielor cu pensiile din PNRR. Riscurile deciziei
Ministrul Muncii anunță că PSD va cere renegocierea cheltuielor cu pensiile din PNRR. Riscurile deciziei
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunțat marți, 25 ianuarie, că PSD va cere în coaliție renegocierea cu Comisia Europeană a plafonului de cheltuieli pentru pensii din PNRR. În prezent,...
Dacian Cioloș spune că există ”premise serioase” pentru ca România să intre în Schengen anul acesta: ”În caz contrar, pierdem trenul pentru următorii doi-trei ani”
Dacian Cioloș spune că există ”premise serioase” pentru ca România să intre în Schengen anul acesta: ”În caz contrar, pierdem trenul pentru următorii doi-trei ani”
Președintele USR, Dacian Cioloș, a declarat marți, 25 ianuarie, că ar exista premise serioase pentru ca România să intre în Schengen alături de Croaţia, care este deja confirmată....