Cum a ajuns procedura de camera preliminara, menita sa scurteze procesele, metoda favorita de tergiversare in instantele din Romania

Introdusa in 2014 cu intentia de a rezolva tergiversarea marilor dosare de coruptie, procedura camerei preliminare s-a dovedit in tot acest timp a fi, in fapt, o metoda ideala pentru prelungirea la nesfarsit a dosarelor penale, potrivit mai multor experti in Drept, care cer desfiintarea de urgenta a acestui mecanism.

Rolul judecatorului de camera preliminara este acela de a verifica legalitatea trimiterii in judecata dispusa de procuror, a legalitatii administrarii probelor si de solutionare a plangerilor impotriva solutiilor de neurmarire sau de netrimitere in judecata. Termenul legal pentru acest intreg proces este de maxim 60 de zile. Doar in urma cu cateva zile, doi judecatori de la Curtea Suprema au restituit Parchetului General dosarul in care omul de afaceri Adrian Sarbu si alti fosti membri ai conducerii Mediafax Group erau trimisi in judecata pentru evaziune fiscala. Durata acestui proces: patru ani de la trimiterea in judecata.

In opinia judecatorului Cristi Danilet, intreaga etapa de camera preliminara a devenit o faza "complet inutila" in contextul in care a fost transformata intr-o faza de judecata in toata regula.

"Camera preliminara a intarziat solutionarea tuturor dosarelor. Intentia ei era buna: sa se invoce toate neregularitatile din cursul urmaririi penale, ca judecata sa aiba loc apoi doar in fond. Dar din cauza mai multor decizii ale CCR, practic in faza de camera preliminara are loc o judecata: se citeaza partile, se dau amanari pentru avocati, se cer probe - astfel, termenul legal de maxim 60 zile nu mai poate fi respectat. Avem procese care stau unu sau chiar doi ani in camera preliminara. Acum doi ani, s-a propus eliminarea acestei faze complet inutile, dar proiectul zace pe undeva prin Parlament", a declarat acesta.

O institutie care nu ar trebui sa mai existe

Si fostul presedinte al Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, este de parere ca intreaga faza trebuie sa dispara in contextul in care prin modul in care functioneaza a ajuns sa prelungeasca procesele.

"Legea permite sa se invoce tot felul de exceptii, sa se faca tot felul de expertize in aceasta etapa lucru care intarzie foarte mult dosarele. Dupa parerea mea ea nici nu trebuia sa existe, nu doar pentru ca a ajuns sa prelungeasca procesele mai mult decat ar trebui, dar si pentru faptul ca daca in aceasta etapa ai un avocat slab, care nu stie sa te apere, cand se judeca procesul, in teorie nu mai poti face nimic. Orice tentativa de a te apara este blocata pentru ca nu ai facut-o in camera preliminara. Este o institutie care dupa parerea mea nu ar trebui sa mai existe", a declarat acesta.

O inventie facuta sa produca exact efectul invers

Pentru alti experti in Drept, modul in care a fost elaborata aceasta faza a condus la exact efectele opuse fata de cele urmarite.

"Camera preliminara este o inventie facuta sa produca exact efectul invers. In sistemele judiciare unde exista asa ceva se numeste camera filtru, unde practic se face un filtru pentru a nu avea trimiteri in judecata nejustificate. Nu se face o validare a probelor, ci se verifica sa nu fie fapte prescrise sau alte aspecte similare pentru a nu incepe un proces inutil. La noi insa, a fost adaptata si a iesit o chestie prin care sa se securizeze ce s-a intamplat in urmarirea penala, ca si probe, pentru ca apoi pe fond, sa nu mai existe discutii cu privire la probele legale sau ilegale.

Aceasta chestie, ce poate fi inteleasa ca si demers, are in realitate efectul invers decat cel dorit. Este imposibil ca judecatorul care judeca o cauza sa nu se uite si la legalitatea probei, nu poti sa condamni un om cand consideri ca o proba este ilegala pe motiv ca un judecator de camera preliminara a decis deja ca probele sunt legale. Judecatorul din cauza poarta toata responsabilitatea, nu cel care a zis ca probele sunt legale. Judecatorul de camera preliminara nu condamna pe nimeni. Nu poti sa ii impui unui judecator care trebuie sa dea o decizie de condamnare solutia venita din camera preliminara. Apoi, nelegalitatea unei probe poate sa fie subtila, sa reiasa dintr-o apreciere globala, apreciere care nu o poate face decat judecatorul fondului. Si daca face chestia asta, e evident ca facem acelasi proces de doua ori.

In teorie insa, hotararea de camera preliminara este definitiva. Am atacat aceasta prevedere la CEDO, iar decizia venita de la instanta europeana a fost ca desi hotararea se numeste definitiva, in realitate, legalitatea probelor poate fi invocata la judecata pe fond. Atunci care mai e logica camerei preliminare? Asta inseamna ca de la inceput nu a avut niciun rost", este de parere Sergiu Bogdan, avocat si conferentiar universitar la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca.

Problema nu era la lege, ci la cine aplica legea

"Explicatia pragmatica pentru inventia asta spune tot. Erau patru, cinci dosare mari de coruptie pe care judecatorul ii era frica sa le solutioneze si atunci se tot invocau cate o exceptie, si nu stiu ce, si nu stiu ce. Si, vezi doamne, ca sa inlature aceasta posibilitate, de a se tergiversa cinci sau sase dosare, am bulversat tot sistemul.

In fapt, problema nu era la lege, ci la cine aplica legea. Adica cu anumiti judecatori se tergiversau dosarele, cu altii nu se tergiversau. Totul se bazeaza pe buna credinta a magistratilor, iar sistemul camerei preliminare nu a reusit sa elimine posibilitatea de tergiversare a celor care doreau acest lucru. Sa nu mai spunem, ca initial s-a imaginat ca o procedura strict scrisa, o comunicare intre procuror si judecator, si inca de atunci m-am adresat Curtii Constitutionale si am aratat ca nu putem sa nu dezbatem aceste probe. Iar prima decizie a CCR din 2014 a aratat ca analiza probelor trebuie sa se faca in contradictoriu. Astfel, ce se intampla acum in camera preliminara este tot un proces, doar pe probe insa, si apoi mai avem procesul efectiv pe fond unde insa se discuta si legalitatea probelor - care este logica de a avea doua procese care fac acelasi lucru?", a mai precizat Sergiu Bogdan.

Solutia este sa se abroge toata ideea de camera preliminara

"Solutia ar fi, dupa modelul german, sa vina procurorul cu un rechizitoriu de cinci-sase pagini, asta e acuzatia, la asta ma refer, rezulta din probele astea, propun audierea martorilor aia, trimitem in judecata si ne judecam pe aia. Si procesul dureaza in Germania zece zile. Regula este o zi sau doua, zece zile sunt procesele importante. Acolo, cand judecatorul fixeaza un termen, ii intreaba pe toti, intreaba ce expertize vor avocatii, sa nu se piarda timp in proces, si cand a fost fixat termenul sunt chemati toti martorii, ii intreaba si pe ei daca pot sa vina la data aia, si gata peste sase luni cand e fixat termenul in doua zile e gata tot procesul. Nu avem decat de tradus si copiat Codul de procedura german si gata. Sa stiti ca au chemat odata niste judecatori germani si au zis ca nu pot lucra in conditiile astea, au ramas socati cand au vazut rechizitorii de 100.000 de volume.

Termenul pe care-l avem noi acum, de 60 de zile pentru camera preliminara, este o capcana logica - un termen pe care nu-l poate respecta nimeni. Putem face un calcul simplu, la un dosar cu 90 de volume, cate ore inseamna efectiv asta - doar sa citesti atatea pagini, ca sa nu mai vorbim de toate discutiile ce pot aparea, decizii CCR, reinterpretari - vorbim de un alt proces in sine, a carui finalitate insa este zero.

Camera preliminara a fost facuta cu un scop nobil, de a se scurta procedurile si de aia au scris 60 de zile, dupa care, in fapt, mecanismul a fost sa se acopere prostiile din urmarirea penala si sa nu le mai putem discuta in fata instantei, ceea ce nu se poate - si apoi se face in judecata de fond acelasi lucru, si astfel procesul dureaza astfel 100 de ani. Nu stiu daca a fost facuta in mod intentionat, dar asa a iesit, un factor de tras de timp, de pierdut vremea, si in care nu se rezolva nimic", a mai declarat Sergiu Bogdan.

Dosarele istorice, "Mineriada" si "Revolutia", au pierdut si ele vremea in camera preliminara

Nu doar dosarul "Mediafax" a zacut patru ani in camera preliminara, dar este si cazul marilor dosare istorice, cel al Mineriadei din 1990 sau al Revolutiei din 1989. Dosarul Mineriadei din iunie 1990 a fost trimis in judecata in urma cu 3 ani, in iunie 2017, iar dupa doi ani de judecata in camera preliminara el a fost retrimis parchetului. Cum procurorii au contestat decizia, putem spune ca dosarul se afla inca in aceeasi faza. La fel se intampla si cu dosarul "Revolutiei", trimis in judecata in urma cu un an, in aprilie 2019, si aflat in aceeasi etapa.

Potrivit informatiilor DNA, nu mai putin de 23 de dosare instrumentate de catre procurorii anticoruptie se afla in camera preliminara de mai bine de un an. Asta dintr-un total de 82 de dosare aflate in aceeasi etapa.

Printre dosarele DNA cu o vechime de peste un an in camera preliminara se numara Dosarul Hidroelectrica - in care sunt inculpati Elena Udrea si Dan Andronic, Dosarul fraudei de la CNAS - in care sunt judecate 90 de persoane, printre care fosti directori ai institutiei, cazul in care afaceristul Sorin Ovidiu Vintu este judecat pentru trafic de influenta, sau unul din dosarele Microsoft, in care a fost trimis in judecata Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicatiilor.

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...

Preşedintele CJ Călăraşi, audiat la sediul DNA Constanţa. Mai multe instituții din oraș au fost ținta perchezițiilor cu o lună în urmă

Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, Vasile Iliuţă, este audiat, vineri, la sediul DNA Constanţa, în legătură cu percheziţiile care au avut loc în urmă cu o lună la sediile...