De la Iliescu la Basescu si-napoi (Opinii)

Spunea un profesor ca testul cel mai bun de a-i evalua cuiva calitatea este sa-l observi cum reactioneaza la proba succesului. Perfect adevarat. Examenele sustinute de politicienii romani postdecembristi s-au soldat, in cel mai bun caz, cu calificative mediocre acordate adeseori cu indulgenta.

Aceasta ingaduinta si-ar fi atras suportul justificativ in zorii Romaniei reincarnate, dar nu pe o perioada mai lunga de sapte-opt ani. Circumstantele atenuante tineau de necunostinta maselor, care s-au vazut postate pe un taram democratizat abrupt, dar fara harta si busola.

Noua situatie l-a pus pe roman in postura de a se trezi prea rapid cu fecioara libertatii in brate pentru a mai fi capabil de o reactie normala. Maturizarea lui politica, fapt dovedit, este un proces lent, anevoios si dependent in mare parte de lucruri in care nu se poate implica pentru ca nu le pricepe. Ce-i drept, nici nu-si da toata silinta.

Revenind la cei care si-au asumat tinute de prim-solisti, este imposibil de reperat vreunul capabil sa fi inteles ca gloria ramane un venin ce trebuie luat in doze infime.

Ion Iliescu a experimentat, obligat de circumstante, altoiul perestroikist pe butasul democratic impus. A rezultat noul mr. Hyde liberschimbist. Degraba lepadator al vestonului de activist in favoarea caftanului de capitalist travestit. Liber cugetatorul nu a reusit sa-si educe cobaii in virtutea crezului sau proletcultist ca saracia si curatenia sufleteasca sunt calitati consensuale.

Asa s-a nascut baroniferul. Un vertebrat hulpav, sociabil in propriu-i regn, obedient masculului alfa si deosebit de prolific. Perfect adaptabil in musuroiul politic, poate fi lesne observat in mai toate functiile cu creasta.

A urmat specialistul in rock metamorfic. Emil Constantinescu si-a propus sa redea stralucirea pepitelor taraniste inhumate, in 1946, de catre groparul Romaniei libere. Nu a izbutit decat sa slefuiasca ceva sisturi cristaline trecute apoi in praf al fagaduintelor imature.

Dupa un intermezzo actualizat al Internationalei a III-a, sub tutela aceluiasi Iliescu, la pupitrul de comanda a fost selectionat Traian Basescu. Declarata de centru dreapta, formatiunea propulsoare a actualului triumvirat politic are o definire confuza in ceea ce-i priveste orientarea.

Reformele inaintate electoratului sunt contestate din cauza inconsecventei, a manierei sovaielnice de punere in practica si, nu la urma, a unei pronuntate atitudini diletantiste. Ca si in celelalte domnii, cnezatul portocaliu nu reuseste sa inabuse rumoarea tot mai crescanda privitoare la practicile de rostogolire a monedei publice.

Tragand linie, venim la spusele lui Nae Ionescu: "Ca sa poti nadajdui ca vei intelege ceva in viata, trebuie sa-ti dai seama sapte ani ca nu intelegi nimic". In acest rationament, romanul ar fi fost astazi de trei ori mai inteligent decat in 1989. In realitate, nici poveste de asa ceva.

Liderul carismatic la care tot jinduieste, fie el jucator ori arbitru, ramane la stadiul de inchipuire. Plasmuirea va continua si dupa cea de-a patra desteptare. Din simplul motiv ca o oferta politica de credibilitate nu are germen.

Astfel, provizoratul se desfata intr-un climat caldut si impotent, asa cum le place unora sau de care altora nu le pasa.

Tensiuni în tabăra suveraniștilor. Cristian Terheș: „Apropierea Rusiei de granițele României este o amenințare și la adresa noastră” INTERVIU

Cristian Terheș, europarlamentar român, care a bifat cel de-al doilea mandat prin intermediul listei „Alianța AUR”, în prezent retras din această construcție politică, a confirmat...

S-a pus cruce „polului de dreapta”? De ce nu au reușit PNL și USR să ajungă la o înțelegere. „Se poate încă discuta pentru turul al doilea”

După luni de discuții pe marginea formării unui „pol de dreapta”, cu PNL și USR printre componentele principale, obiectivul pare la fel de departe de a fi realizat. Liberalii cereau o...