Ion Rădoi s-a plâns că procurorii l-au interceptat în timp ce vorbea cu avocații și nu l-au anunțat. Fostul lider de sindicat cere restituirea dosarului la DNA

Ion Rădoi, preşedintele suspendat al sindicatului Unitatea - Sindicatul Liber din Metrou (USLM), află joi, 8 iunie, la Curtea de Apel București, dacă va fi judecat pe fond pentru șantaj și obținere de foloase necuvenite în legătură exploatarea spațiilor comerciale de la metrou.

La Tribunalul București, Ion Rădoi a încercat să îl convingă pe judecătorul de cameră preliminară, fără succes, că rechizitoriul procurorilor DNA e nelegal întocmit.

Pe scurt, Ion Rădoi și partenera lui, Claudia Minea, s-au plâns că procurorii DNA i-au interceptat inclusiv atunci când vorbeau cu avocații și că anchetatorii nu i-au informat cu privire la faptul că sunt înregistrați. Instanța le-a respins această critică, arătând că procurorii i-au informat periodic cu privire la interceptări, pe tot parcursul cercetărilor.

Procurorii DNA îl acuză pe liderul de sindicat al Metrorex că în perioada septembrie 2017- iulie 2021 s-a folosit de influența și autoritatea ce decurg din funcția de conducere de președinte al USLM, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul (SC Sindomet Servcom SRL și comercianți din spațiile de la Metrou) de bani sau foloase necuvenite.

Totodată, în sarcina lui Ion Rădoi procurorii au mai reținut că, la data de 25-26 martie 2021 l-ar fi constrâns pe Ministrul Transportului și Infrastructurii, Cătălin Drulă, să acorde în continuare firmei SC Sindomet Servcom SRL drepturile de a folosi spațiile comerciale ocupate în mod abuziv, în scopul de a dobândi în mod injust foloase patrimoniale pentru SC Sindomet Servcom SRL și pentru comercianții de la Metrou, presupusă faptă ce constituie infracțiunea de șantaj.

Alături de Ion Rădoi este judecată pentru complicitate și iubita acestuia, Elena Claudia Minea.

Pe data de 9 ianuarie 2023, un judecător de cameră preliminară de la Tribunalul București a confirmat legalitate rechizitoriului DNA și a dispus începerea judecății pe fond a lui Ion Rădoi, soluție pe care fostul lider de sindicat a contestat-o pe rolul Curții de Apel București. Instanța este așteptată să pronunțe decizia definitivă joi, 8 iunie.

Până în acest moment procesual, dezbaterile s-au desfășurat cu ușile închise, astfel că Ziare.com a consultat decizia Tribunalului București din data de 9 ianuarie, pentru a afla cum s-a apărat Ion Rădoi în fața instanței.

Rădoi s-a plâns că procurorii nu l-au anunțat că l-au interceptat

Din documentul citat, rezultă că Ion Rădoi a solicitat restituirea dosarului la DNA pentru următoarele considerente:

• „Apărarea a arătat că rechizitoriul nu îndeplinește condițiile de formă prev. de art. 328 din Cod procedură penală sub următoarele aspecte: nedescrierea în cuprinsul rechizitoriului a acțiunilor sau inacțiunilor care intră în conținutul fiecărei infracțiuni în parte, 7 acte materiale în cazul inculpatului (Rădoi Ion – n.r.) și 3 acte materiale în cauza inculpatei (Minea Claudia – n.r.).
• Faptul că nu s-a stabilit în cuprinsul rechizitoriului participația concretă la actele materiale ce intră în componența infracțiunilor presupus a fi săvârșite în forma coautoratului: nu s-a menționat în cuprinsul rechizitoriului datele cu privire la subiecții pasivi ai fiecărei infracțiuni;
• S-a mai arătat că este lipsită de claritate acuzația, făcându-se referire la ce presupune noțiunea de influență.
• S-a arătat că pentru presupusa infracțiune de șantaj reținută în sarcina inculpatului (Rădoi Ion – n.r.) nu sunt descrise elementele constitutive ale acestei infracțiuni. S-a arătat în continuare, că pentru existența infracțiunii de șantaj trebuie să existe o constrângere exercitată asupra unei persoane, prin violență sau amenințare și să fie de natură a produce celui împotrivă căruia se exercită, o stare de temere deoarece numai în felul acesta se aduce atingere libertății morale a persoanei.
• Procurorul nu indică care sunt probele administrate în cursul urmării penale din care rezultă că părții vătămate i s-ar fi adus vreo temere care să o pună în situația de a nu mai avea resurse psihice necesare pentru a rezista constrângerii. De asemenea, s-au mai făcut referiri cu privire la noțiunea de constrângere și la faptul că trebuie să fie efectivă.
• Cu privire la aceste susțineri s-a concluzionat că, prin urmare, prin prisma faptului că procurorul nu a evidențiat care este fapta de natură a produce ministrului (Drulă Cătălin – n.r.) o stare de temere, lipsește un element constitutiv al infracțiunii din descrierea efectuată de către procuror. În continuare, acesta a mai arătat că nu s-a întâlnit niciodată cu persoana vătămată (Drulă Cătălin – n.r.).
• În ceea ce o privește pe inculpata (Minea Elena Claudia – n.r.), după ce au fost expuse cele arătate prin rechizitoriu s-a arătat că nu există de descriere concretă a actelor materiale comise, modalitatea de operare, contribuția efectivă în activitatea infracțională, prejudiciul cert cauzat sau la a cărui producere a contribuit, data săvârșirii presupuselor infracțiuni, aspecte considerate ca fiind de mare importanță (…)
• S-a mai arătat că singurul lucru pe care Ministerul Public în indică în cuprinsul rechizitoriului este inculpata (Minea Elena Claudia – n.r.) are o relație de concubinaj cu inculpatul (Rădoi Ion – n.r.), lucru de altfel necontestat de părți, însă acest aspect nu poate proba și descrie așa zisa conivență infracțională între cei doi inculpați și cu atât mai puțin momentul la care înțelegerea ar fi avut loc.S-a conchis că, având în vedere aspectele anterior enunțate, se apreciază că descrierea infracțiunilor reținute în sarcina inculpatei este una lacunară și pe cale de consecință se impune restituirea cauzei la parchet
• S-a mai solicitat înlăturarea tuturor proceselor verbale de redare a discuțiilor telefonice interceptate în baza mandatelor de supraveghere tehnică emise în cauză, precum și a convorbirilor efectuate nelegal și neloial, întrucât încalcă disp. Art. 143 alin. 4 din C.procedură penală.
• S-a mai solicitat înlăturarea fizică a mijloacelor de probă cu referire la înregistrările și procesele-verbale dintre (inculpaţii Ion Rădoi și Claudia Minea) și avocații acestora. Apărarea a invocat nulitatea absolută, în principal și relativă, în subsidiar a probelor constând în interceptări și procese verbale de transcriere.
• De asemenea, s-a mai solicitat constatarea nerespectării de către procuror a obligației prev. de art. 145 alin. 1 și 2 din C. procedură penală și neinformarea în scris în timp de 10 zile a inculpaților mandatului de interceptare.”, se arată în expozitivul documentului.

Tribunalul: „În dezacord cu apărarea, rechizitoriul este legal întocmit”

Instanța de fond a respins, pe data de 9 ianuarie 2023, toate cererile și excepțiile invocate de avocații lui Ion Rădoi și Claudia Elena Minea, a constatat legalitatea întocmirii rechizitoriului și a dispus începerea judecății, reținând următoarele:

• „Judecătorul reține că modalitatea în care se reține comiterea de către inculpați a presupuselor infracțiuni reținute în sarcina acestora permite acestora, dar și apărătorului acestora, să pregătească apărări efective în raport de acuzația adusă.
• Situația de fapt și analiza probelor administrate este redată în cuprinsul actului de sesizare, acesta satisfăcând toate exigențele ca act de comunicare a acuzării către inculpați, aceștia fiind în măsură să ia cunoștință în detaliu despre acuzația formulată și să-și pregătească o apărare eficientă din perspectiva acesteia.
• În consecinţă, judecătorul de cameră preliminară reţine, în dezacord cu apărarea, că actul de sesizare a instanței a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale.
• Judecătorul de cameră preliminară nu își însușește teoria apărării în sensul că rechizitoriul este deficitar întocmit, respectiv că nu s-a procedat la o descriere detaliată a felului în care s-a ajuns la concluzia privind existența ilicitului penal.
• Judecătorul reține că aspectele invocate de către apărare, în susținerea acestei cereri, țin de fondul cauzei, de substanța a probatoriului și nu fac obiectul verificărilor în procedura de cameră preliminară.
• Judecătorul nu poate fi de acord cu apărarea cu privire la faptul că exigențele referitoare la descrierea faptei sunt încălcate urmare a faptului că, în opinia acesteia, nu au fost clarificate toate circumstanțele comiterii faptei, cu referire la presupusa conduită ilicită imputată inculpaților.
• În dezacord cu apărarea, judecătorul de cameră preliminară reține că aspectele referitoare la neclarificarea de către procuror cu privire la faptul că nu s-a procedat la o descriere detaliată a felului în care s-a ajuns la concluzia privind existența ilicitului penal, nu poate fi reținută drept ipoteză de neregularitate a rechizitoriului care să facă imposibilă stabilirea obiectului și a limitelor judecății.
• Mai reține judecătorul de cameră preliminară că, în această etapă, nu se verifică dacă descrierea este corectă și poate conduce la condamnarea inculpaților, ci doar dacă este completă. Semnificația acuzației și caracterul ei fondat se hotărăsc în urma cercetării judecătorești.
• Aceleași argumente, anterior enunțate, judecătorul le susține și cu privire la aspectele invocate de apărător, în completare la cererile și excepțiile formulate, și anume referitoare la descrierea presupuselor fapte reținute în sarcina inculpaților, și anume că datele privind locul și timpul săvârșirii presupuselor fapte reținute sunt vagi și contradictorii.
• În ceea ce privește caracterul incomplet al urmăririi penale, apreciindu-se că nu s-a dat valoare probatorie întregului probatoriu administrat pe parcursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară amintește că, în această etapă, nu se verifică suficiența, substanța materialului probator pe care s-au întemeiat acuzațiile aduse inculpaților. Semnificația acuzației și caracterul ei fondat se hotărăsc în urma cercetării judecătorești.
• Judecătorul de cameră preliminară mai reține că mijloacele de probă au fost redate într-un capitol separat, dar și cu ocazia descrierii faptelor reținute de către procuror, fiind astfel menționate probele care au format convingerea procurorului, fiind de altfel, analizate declarațiile inculpaților și declarațiile martorilor.
• Totodată, judecătorul reține, în dezacord cu apărarea, că sunt indicate punctual în ce au constat actele materiale, distinct pentru fiecare dintre inculpați, ale presupuselor infracțiuni continuate. De asemenea, apare ca fiind nefondată și critica vizând nedescrierea laturii subiective a infracțiunii reținute în sarcina inculpaților, aceasta regăsindu-se în încadrarea juridică. Așadar, judecătorul de cameră preliminară reţine, în dezacord cu apărarea, că actul de sesizare a instanţei a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale.
• În ceea ce solicitarea de înlăturare a proceselor-verbale de redare a discuțiilor telefonice interceptate în baza mandatelor de supraveghere tehnică emise în cauză, precum și a convorbirilor efectuate nelegal și neloial, apreciind-se că încalcă disp. art. 143 alin. 4 din C. procedură penală, motivat de faptul că nu se regăsește în procesul-verbal data și ora fiecărei comunicări, judecătorul reține:
• Verificând procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, (…) judecătorul reține că au fost respectate disp. art. 143 alin. 4 din C. procedură penală, în conținutul acestora regăsindu-se mandatul emis pentru efectuarea acestora, numerele posturilor telefonice, datele de identificare ale sistemelor informatice, numele persoanelor ce au efectuat comunicările, astfel cum au fost identificate, data și ora fiecărei comunicări, fiind certificat pentru autenticitate de către procuror. Față de considerentele arătate va respinge solicitarea ca fiind neîntemeiată, fiind respectate dispozițiile legale.
• În ceea ce privește solicitarea privind constatarea nulității absolute, în principal, respectiv a nulității relative, în subsidiar, a probelor constând în interceptări și procese verbale de transcriere, judecătorul o va respinge, neidentificând motive de nulitate absolută sau relativă, condiționate de existența unei vătămări.
• S-a mai invocat ca judecătorul să constate că nu au fost respectate de către procuror disp. art. 145 alin. 1 și 2 din C. procedură penală și că nu s-a procedat în scris în timp de 10 zile la informarea subiecților mandatului de interceptare.
• În răspunsul înaintat instanței, procurorul de caz a arătat că, pe tot parcursul urmăririi penale, inculpaților le-a fost pus la dispoziție prin intermediul apărătorilor aleși care le-au acordat asistență juridică, toate procesele-verbale de redare a comunicărilor telefonice interceptate autorizat, periodic, (...) până la data de 23.03.2021.”, se arată în dispozitivul motivării.

Ion Rădoi, deferit justiției pentru folosirea influenței și șantaj

Preşedinte al sindicatului Unitatea - Sindicatul Liber din Metrou, Ion Rădoi, a fost trimis în judecată, pe data de 18.04.2022, într-un dosar în care este acuzat de folosirea influenţei şi de şantaj, potrivit unui comunicat al DNA.

Ion Rădoi, la data faptei şi în prezent preşedinte al sindicatului USLM şi administrator în fapt al SC Sindomet Servcom SRL (societate deţinută de USLM), este acuzat de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană ce deţine o funcţie de conducere într-un sindicat, având ca scop obţinerea de foloase necuvenite (7 acte materiale) şi şantaj.

Iubita lui Ion Rădoi, Elena Claudia Mina, în calitate de administrator al unor societăţi comerciale, este acuzată de complicitate la infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană ce deţine o funcţie de conducere într-un sindicat, având ca scop obţinerea de foloase necuvenite (3 acte materiale).

Acuzațiile procurorilor DNA pentru liderul sindicatului Metrorex

Procurorii anticorupţie notează în rechizitoriu că prezenta cauză a avut ca obiect investigarea modului în care Rădoi şi-ar fi folosit influenţa şi autoritatea de lider sindical pentru a obţine foloase necuvenite din exploatarea şi administrarea spaţiilor comerciale din staţiile de metrou şi din căile de acces către metrou, în perioada septembrie 2017 - iulie 2021.

„Influenţa şi autoritatea în calitate de lider sindical ar fi fost folosite în raport cu responsabili decizionali din Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi conducerea SC Metrorex SA pentru atingerea unor scopuri personale sau pentru interese de grup, fără legătură cu dialogul social, ori protejarea drepturilor salariaţilor”, spun anchetatorii.

DNA precizează că, în cursul anului 2003, SC Metrorex SA a încheiat un contract de asociere în participaţiune cu SC Sindomet Servcom SRL, firmă deţinută de Sindicatul Unitatea - Sindicatul Liber de la Metrou şi controlată de Ion Rădoi, ce avea ca obiect exploatarea şi administrarea în comun a suprafeţelor din staţiile de metrou şi din căile de acces către metrou care se pretau la organizarea de activităţi comerciale, în scopul obţinerii de profit.

În realitate, arată procurorii, SC Sindomet Servcom SRL ar fi controlat şi gestionat singură administrarea spaţiilor comerciale de la metrou, având control total asupra modului de atribuire a contractelor de închiriere a spaţiilor comerciale, a modului de înfiinţare de noi spaţii comerciale şi de stabilire a chiriei pentru spaţiul comercial închiriat.

Cătălin Drulă: ”Strategia PSD-PNL e să folosească "iepuri" acolo unde nu au candidați comuni”

Liderul USR, Cătălin Drulă, a declarat că strategia PSD şi PNL ar fi aceea de a folosi ”iepuri” în localităţile în care nu au candidaţi comuni pentru alegerile locale, astfel încât...

Nicușor Dan, la depunerea candidaturii pentru Capitală: Va fi o luptă între oameni care doresc o justiție corectă și clanuri care sug de la bugetul statului

Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat joi, 25 aprilie, la depunerea candidaturii pentru Primăria Capitalei și a listei Drepte Unite pentru alegerile locale din Bucureşti că în această...