Iranul intră în al doilea an de recesiune. Niciun sector al economiei n-a fost cruțat de măsurile punitive ale Washingtonului

Sancțiunile Statelor Unite duc Iranul în al doilea an de recesiune. Economia este acum în creștere, dar avantajul este limitat.

Practic, niciun sector al economiei Iranului nu a fost cruțat de măsurile punitive ale Washingtonului, care au contribuit la propulsarea țării într-o recesiune de doi ani și continuă să afecteze fiecare aspect al vieții de zi cu zi.

În timp ce economiștii, politicienii și experții se gândesc la amenințarea cu sancțiuni economice „rapide și severe” ale Statelor Unite împotriva Rusiei în cazul în care aceasta din urmă invadează Ucraina, o țară care a fost mult timp în miza Washingtonului nu trebuie să se gândească la ce pot face astfel de măsuri punitive – Iranul, scrie Al Jazeera.

Aproximativ 655 de entități și persoane iraniene au fost sancționate sub administrația fostului președinte american Barack Obama, potrivit datelor compilate de Centrul pentru o Nouă Securitate Americană (CNAS). Dar cea mai brutală pedeapsă a început în 2018, după ce administrația fostului președinte american Donald Trump s-a retras unilateral din acordul nuclear iranian cu puterile mondiale, iar băncile iraniene au fost scoase din Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication – SWIFT, sistemul global de mesagerie financiară.

În 2020, Washingtonul a impus mai multe desemnări împotriva băncilor iraniene, separând efectiv sectorul financiar al țării de restul economiei globale. În același an, Grupul de acțiune financiară (FATF) cu sediul la Paris – organul de supraveghere a banilor la nivel mondial – a plasat Iranul pe lista sa neagră.

Administrația Trump a vizat economia Iranului cu peste 960 de sancțiuni, potrivit CNAS – un baraj care a continuat fără încetare, pe măsură ce sistemul de sănătate al Iranului a cedat sub cele mai brutale valuri de infecții cu COVID-19 văzute în Orientul Mijlociu și în ciuda nenumăratelor apeluri ale liderilor mondiali de a oferi Teheranului o amânare temporară din motive umanitare.

Toate aceste sancțiuni sunt încă aplicate de actuala administrație a președintelui american Joe Biden.

Inflația anuală a urcat la 42%, potrivit Biroului de Statistică al Iranului. Moneda națională, rialul, și-a pierdut mai mult de jumătate din valoare în ultimii trei ani. Exporturile de petrol au scăzut de la aproximativ 2,5 milioane de barili pe zi în 2017 la mai puțin de 0,4 milioane de barili pe zi în 2020, potrivit Administrației pentru Informații Energetice din SUA – deși au început să se recupereze ușor anul trecut.

Dar chiar dacă „anularea” sancțiunilor, în paralel cu eforturile de negociere de la Viena pentru ridicarea acestora, ar readuce economia la un anumit grad de creștere, provocările rămân în continuare.

Într-un discurs adresat duminică unui grup de oameni de afaceri și producători, liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei a spus că datele din ultimul deceniu, în special cele privind creșterea economică, inflația și investițiile străine directe, sunt „nesatisfăcătoare”.

Dar economia Iranului nu s-a prăbușit total. A început să revină la creștere – deși de la o bază scăzută – anul trecut, datorită unei relaxări a comerțului transfrontalier, a reducerii restricțiilor cauzate de COVID-19 și a unei reveniri brusce a prețului petrolului.

După ce s-a dovedit mai rezistentă și mai diversificată decât au prezis unii analiști, economia Iranului a crescut cu 2,4% în 2020-2021, a spus Banca Mondială, și se estimează că va crește cu 3,1% în 2021-22.

Administrația președintelui Ebrahim Raisi și-a stabilit un obiectiv mult mai ambițios. El vizează o rată de creștere de 8%. Președintele conservator își propune să realizeze acest lucru prin doctrina „economiei de rezistență”, care constă în principal în stimularea autosuficienței și a legăturilor comerciale cu vecinii regionali, precum și cu China și Rusia.

Bijan Khajehpour, managing partner la Eurasian Nexus Partners (EUNEPA), spune că dacă restricțiile bancare rămân în vigoare, costul tranzacțiilor financiare va rămâne ridicat, ceea ce face importurile și exporturile să fie mai scumpe. De asemenea, ar limita tipurile de piețe și companii cu care Iranul este capabil să se angajeze.

„Prin urmare, economia iraniană nu va prospera, deși poate fi capabilă să genereze o creștere la un nivel scăzut”, a spus el, pentru Al Jazeera.

Mai mult, se estimează ca Iranul să aibă un deficit bugetar considerabil - un dezechilibru fiscal care a existat chiar înainte de sancțiunile lui Trump.

Cea mai mare parte a veniturilor estimate din petrol ar putea proveni din China, care rămâne principalul cumpărător al Iranului.

Ianuarie a fost, de asemenea, o lună încărcată în ceea ce privește eforturile iraniene de a stimula relațiile politice și economice bilaterale cu China și Rusia.

Un nou scandal pentru Guvern. Damen a dat in judecata Romania la o curte internationala de arbitraj

Premierul Marcel Ciolacu confirma faptul ca olandezii de la Damen au dat in judecata Romania, aratandu-se in acelasi timp optimist in ceea ce priveste rezolvarea pe cale amiabila a disputelor...

Tehnologia informației și comunicațiilor a adus în 2021 economiei românești valoare adaugată sub media europeană

Valoarea adăugată a sectorului tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) al UE a fost în 2021 echivalentă cu 5,5% din valoarea adăugată brută a economiei europene. România s-a...