În ce măsură își permite România sistemul israelian anti-rachetă Iron Dome. Gama de proiectile rusești pe care le poate anihila

Joi, 29 Septembrie 2022, ora 21:30
6526 citiri
În ce măsură își permite România sistemul israelian anti-rachetă Iron Dome. Gama de proiectile rusești pe care le poate anihila
Sistemul antirachetă Iron Dome/FOTO:defencenews.com

Invazia Rusiei în Ucraina și atacurile brutale asupra zonelor locuite a făcut multe state să se grăbească să-și lărgească paleta sistemelor defensive. România a anunțat că este interesată să cumpere Iron Dome, sistem israeliano-american de apărare împotriva rachetelor cu rază scurtă de acțiune.

Bucureștiul este interesat să achiziționeze întreaga instalație militară care cuprinde radar, baterie, centru de comandă și rachete. Un astfel de sistem complet acoperă o arie de 150 de kilometri pătrați. Armata Română ar fi interesată să cumpere minimum două astfel de instalații complete. România intenționează să achiziționeze sisteme de apărare cu rază scurtă (Short Range Air Defense - SHORAD) și foarte scurtă (Very Short Range Air Defense VSHORAD) într-un program de care va costa 2,7 miliarde de euro.

Fiecare baterie de artilerie are propriul radar, propriul centru de comandă și control și lansatoare de rachete de interceptare Tamir. Fiecare baterie are câte trei lansatoare ce pot avea, fiecare, până la 20 de rachete Tamir. Radarul a fost dezvoltat de Elta, subsidiară a Israel Aerospace Industries.

Până acum, Israelul e exportat, așa cum notează publicația Haaretz, doar părți din acest echipament: bateria de lansare sau radarele. Conform unor știri confirmate, și Azerbaidjan a cumpărat Iron Dome. Mai multe țări – Singapore, Canada, Coreea de Sud, India, Finlanda, Slovacia și Cehia – au cumpărat doar componenta radar.

Încă sunt discuții între liderii militari din multe state cu privire la ce sistem de apărare aeriană este mai capabil să îndeplinească obiectivele de securitate națională ale unei țări: sistemul american Patriot, cel israelian Iron Dome, sau altele de mai nouă generație.

Cum funcționează Iron Dome

Dezvoltat în anii 2000 și îmbunătățit foarte mult după un început dificil în 2011, israelienii pretind că are o eficiență de 95% în protejarea zonelor populate de rachete cu rază scurtă și medie de acțiune (până la 70 km).

Când radarul detectează o rachetă sau un obuz, verifică dacă traiectoria amenință o zonă locuită, apoi ordonă unei baterii să lanseze una dintre cele douăzeci de rachete interceptoare ale sale. Foarte manevrabile, acestea pot fi plasate exact în calea proiectilului de distrus, făcând uneori viraje bruște pe cer. Iron Dome ar putea chiar să intercepteze drone înarmate.

În acest sens, este similar cu alte sisteme antirachetă, precum sistemul Patriot de fabricație americană și S-400 rusesc. Ele diferă în ceea ce privește raza lor de acțiune și tipul de obiecte pe care le pot doborî. În timp ce Iron Dome poate detecta amenințările primite de la 4 până la 70 km distanță, raza de acțiune a sistemului rusesc S-400 poate ajunge până la 400 km, dar raza sa inițială este mult mai mare de la 40 km.

Prin urmare, Iron Dome este specializat în amenințări cu rază mai scurtă, atât pe uscat, cât și pe mare. Sistemul poate funcționa zi și noapte și în condiții meteorologice nefavorabile.

Astfel de sisteme destinate apărării antiaeriene la altitudini mici și mijlocii sunt gândite în general pentru a proteja forțele unei armate, însă israelienii au extins conceptul Iron Dome și îl folosesc pentru a-și apăra orașele în fața atacurilor cu rachete din Fâșia Gaza.

Principalul dezavantaj

Greu de saturat, agil și fiabil, acest sistem dezvoltat în comun de companiile Rafael (Israel) și Raytheon (Statele Unite) pare acum matur. Dar are o vulnerabilitate: costul. Pentru fiecare rachetă interceptată, Israelul cheltuiește zeci de mii de dolari. Fiecare baterie costă în jur de 150 de milioane de dolari, iar o rachetă interceptoare costă 50.000 de dolari. Uneori sunt trase mai multe rachete în același timp. O importantă parte a finanțării dezvoltării și funcționării sistemului este asigurată de SUA. Acesta este un alt motiv pentru care Israelul vrea acum să introducă un sistem de apărare mult mai ieftin, folosind lasere, „Raza de Fier”. În prezent, Israelul dezvoltă un sistem stratificat de apărare aeriană. Acesta va include Iron Dome, Arrow 2, Arrow 3, Iron Beam și David's Sling sisteme de apărare aeriană și anti-rachete balistice.

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la comandamentul NATO de la Bruxelles și fost comandant al SEEBRIG, Brigada multinațională a Europei de Sud-Est, care funcționează sub egida NATO, a explicat pentru panorama.ro că sistemul Iron Dome „acoperă toate nivelurile, altitudinile și tipurile de muniție – muniție de artilerie clasică, reactivă, drone, aviație, toate tipurile de rachete. Iron Dome e performant în privința loviturilor de artilerie clasică și în mod deosebit în privința rachetelor cu rază scurtă de acțiune – sisteme de tip Katiușa”.

Generalul subliniază că „nu există un sistem de apărare antiaeriană capabil să acopere toate tipurile de lovituri și amenințări. Și chiar dacă, în percepția populară, o baterie americană Patriot, scutul antirachetă de la Deveselu și vechile sisteme sovietice, toate aflate în dotarea României, ar putea să pară că ne apără de același lucru, în realitate nu este deloc așa“.

„Nu poți să folosești Patriot împotriva unui obuz de 152 mm sau a lansării unei lovituri de pe sistemele rusești Uragan sau Smerci, de exemplu. Iron Dome se poate folosi. Are o plajă mai specializată de folosire – proiectile de artilerie clasică și reactivă și rachete cu bătaie scurtă. Ele au o durată de traiect foarte mică. Nu se compară cu cele de croazieră sau cu sistemele care lovesc rachetele balistice intercontinentale, care au o durată de traiect mult mai mare și permit, ca timp, localizarea și lovirea lor. Scutul de la Deveselu e destinat pentru lovirea rachetelor balistice intercontinentale. Sunt rachete care bat mii de kilometri. Iron Dome e folosit împotriva unor sisteme care bat de la trei la 70 de kilometri”, subliniază Virgil Bălăceanu.

De ce sisteme dispune România în prezent?

Apărarea antiaeriană a unei țări funcționează după un model stratificat, care nu se bazează pe un singur sistem de armament, ci pe mai multe, care acționează fiecare la diferite altitudini și contra diverselor raze de acțiune. Nici chiar Israelul nu folosește doar Iron Dome, ci are la dispoziție mai multe sisteme antiaeriene și antirachetă („praștia” lui David pentru amenințări cu rază medie și interceptoarele Arrow, pentru cele cu rază lungă).

În prezent, România dispune de o oarecare acoperire antirachetă, care este însă incompletă. Regimentul de sisteme Patriot, pe care armata le-a achiziționat din SUA, în cadrul celui mai scump contract românesc de înzestrare (3,9 miliarde dolari pentru 7 sisteme), asigură o parte a apărării antiaeriene, pe care o va prelua treptat, de la vechile sisteme sovietice Volhov. Totuși, deocamdată România are o singură baterie Patriot, restul urmând să fie livrate treptat, până în 2026.

Apărarea antiaeriană a României mai este asigurată de vechile sisteme sovietice Osa și Kub, dar și de câteva americane Hawk, cu rază medie de acțiune. În curând, vor veni în ajutor și sisteme de rachete antiaeriene portabile, cu rază foarte scurtă de acțiune, de tip MANPAD. Ministerul Apărării a lansat în sfârșit, în vara lui 2022, licitația pentru achiziția de până la 231 de astfel de sisteme, pentru care pune la bătaie aproape 680 de milioane de euro. Fiecare dintre aceste sisteme acoperă doar o parte din amenințările aeriene, scrie panorama.ro.

Cât de eficient este împotriva artileriei ruse?

„În acest război din Ucraina, se folosesc masiv loviturile de artilerie. La ora actuală, războiul este unul clasic, de contact”, explică generalul Virgil Bălăceanu. De aceea, un sistem de tip Iron Dome, folosit mai ales pentru amenințări rudimentare – rachete cu rază scurtă de acțiune, se poate dovedi extrem de util.

„Ucrainenii duc lupta pe adâncimi, în afară de contactul direct și schimbul de focuri cu armamentul de infanterie. Adâncimi care merg de la 10 la 50-60 de kilometri. Dacă pe aceste adâncimi ai posibilitatea să-i nimicești loviturile inamicului, inclusiv proiectile de artilerie, chiar dacă nu o faci pe întreaga zonă, neutralizezi capacitatea inamicului de lovire și îți protejezi trupele, fie că sunt în tranșee, fie în marginea localităților, fie în contraofensivă”, exemplifică generalul la ce ar fi util un Iron Dome.

De altfel, Ucraina a solicitat Israelului să îi livreze sistemul Iron Dome, fără succes însă, provocând o întreagă discuție dacă, de fapt, acest sistem este eficient și în afara mediului de luptă, extrem de specific, pe care Israelul îl are în Fâșia Gaza. S-a ajuns chiar ca ministrul Apărării de la Kiev, Oleksi Reznikov, să declare că oricum Iron Dome nu ar fi suficient pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, pentru că este făcut „contra unor rachete încete, de joasă altitudine, cu impact redus, fabricate deseori prin garaje”.

Ar fi eficient, fără îndoială, însă nu împotriva tuturor loviturilor rusești și cu siguranță nu „parașutat” în mijlocul unui război, fără pregătire și antrenament prealabil.

„Milițiile din Fâșia Gaza nu înseamnă o grupare de brigăzi de artilerie așa cum are Rusia. Ar trebui să ai foarte multe unități Iron Dome ca să îți aperi toată gruparea”, spune și generalul Bălăceanu. Asta nu înseamnă însă că Iron Dome nu ar fi teoretic util Ucrainei: „Dacă intuiești direcția loviturii principale a inamicului în ofensivă, dispui pe acea direcție sistemele de apărare antiaeriană”.

Mark Hertling, un general american în retragere, explică de ce scutul antirachetă Iron Dome sau rachetele Patriot nu ar ajuta Ucraina în fața atacurilor rusești asupra unor ținte civile precum centrul comercial din Kremenciuk.

„Aceste sisteme sunt de apărare antiaeriană pe rază lungă dar ele oferă capabilități de apărare în punct, nu zonală. Ce înseamnă acest lucru? Aceste sisteme extrem de costisitoare sunt alcătuite din 4 sisteme componente. Ele identifică și interceptează aeronavele sau rachetele ce se îndreaptă spre o țintă specifică”, explică el.

„Cu alte cuvinte, un comandant plasează aceste sisteme în jurul a ceva pe care vrea să îl apere...un oraș, o instalație specifică importantă, o concentrare de trupe. Aceste sisteme nu sunt aliniate de-a lungul unei granițe pentru a oferi un scut protector” fiindcă ele „urmăresc rachetele inamice lansate, stabilesc unde ar putea lovi și apoi calculează o formulă de tragere fie pentru a contracara racheta, fie pentru a-i permite să aterizeze fără pericol într-o zonă nepopulată sau o zonă neimportantă”, subliniază Mark Hertling.

În ceea ce privește rachetele Patriot, generalul spune că folosirea acestora este „extrem de limitată” din cauza costurilor și complexității lor, ele fiind plasate în porturi, orașe sau pentru a proteja locurile unde se află trupele militare de atacuri cu rachete.

„În Israel, Iron Dome este plasat în mare parte în apropierea unor centre urbane majore, ca de exemplu Tel Aviv. Rusia atacă orașe. Multe din acestea, la fel ca și Kremenciuk, sunt centre civile. Atacul de acolo a fost atât de barbar fiindcă a fost atât de neașteptat”, mai spune ofițerul american.

El afirmă că, pentru a proteja toate locurile lovite deja de ruși în Ucraina, ar fi nevoie probabil de mai multe rachete Patriot și sisteme Iron Dome decât există în prezent.

Hertling spune că sistemele Patriot și Iron Dome sunt sisteme de apărare în punct scumpe, dificil de desfășurat și foarte, foarte mari.

Citește și:
Vladimir Putin amenință cu „un atac preventiv”. Ce spune liderul de la Kremlin despre rachetele nucleare rusești
Vladimir Putin amenință cu „un atac preventiv”. Ce spune liderul de la Kremlin despre rachetele nucleare rusești
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri, la Bişkek, capitala statului Kârgâzstan, că Rusia şi-ar putea modifica doctrina militară introducând posibilitatea unui „atac...
Iranul a reaprovizionat Rusia cu drone de tip Shahed-131 şi Shahed-136, susțin serviciile secrete britanice
Iranul a reaprovizionat Rusia cu drone de tip Shahed-131 şi Shahed-136, susțin serviciile secrete britanice
Ministerul britanic al Apărării a anunţat, vineri, că Rusia a primit probabil o reaprovizionare cu drone iraniene de tip Shahed-131 şi 136, existând informaţii că au fost atacuri cu aceste...