Japonia se pregătește să facă investiții de trilioane de dolari în România. Intenția va fi anunțată printr-o declarație comună a celor două țări

Presa japoneză a făcut publică intenția Japoniei și României de a colabora pentru investiții majore în proiecte de decarbonizare. Se estimează că aceste investiții s-ar ridica la “trilioane de dolari”, având ca scop nu doar utilizarea energiei din surse regenerabile la nivel local, ci și exportarea acesteia în Ucraina. Suma avansată de jurnaliștii japonezi pare exagerată și e posibil să fie vorba de trilioane de yeni.

Această inițiativă vizează sprijinirea economiei și infrastructurii energetice ucrainene, grav afectate de conflictul armat în desfășurare.

Publicația niponă Nikkei susține autoritățile de la Tokyo și București lucrează la o declarație comună menită să evidențieze “amploarea ajutorului energetic pentru Ucraina și crearea unui cadru pentru investițiile ecologice în România”. Pentru a facilita aceste demersuri, oficiali guvernamentali japonezi, însoțiți de reprezentanți ai corporațiilor Hitachi, Eneos Holdings și IHI, urmează să viziteze România și Polonia.

Surse de finanțare și proiecte vizate

Fondurile pentru acest parteneriat vor proveni din diverse surse, inclusiv Ministerele Energiei și Inovării din România și Organizația de Dezvoltare a Energiei Noi și a Tehnologiei Industriale din Japonia. Printre proiectele ce urmează să fie finanțate se numără sisteme hidroelectrice dezvoltate de Itochu și soluții energetice care combină generarea de energie solară cu pilele de combustibil de la Panasonic.

Nikkei notează că Fondul Uniunii Europene destinat tehnologiilor de decarbonizare este considerat o resursă promițătoare pentru finanțarea acestui parteneriat, chiar dacă utilizarea acestuia în Europa de Est a fost limitată până acum din cauza cerințelor legate de statul de drept al UE. România, care îndeplinește aceste cerințe, poate accesa 29 de miliarde de euro, dintre care jumătate sunt granturi nerambursabile.

Jurnaliștii japonezi subliniază că România are o producție anuală de 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale și este pe cale să devină cel mai mare producător de gaze din UE, devansând Olanda. În prezent, aproape 40% din energia electrică consumată în România provine din combustibili fosili precum gazele naturale, cărbunele și petrolul.

Totuși, România și-a asumat obiectivul de a reduce utilizarea acestora treptat până în 2032, în conformitate cu cerințele UE. Pentru a atinge acest obiectiv, importul de tehnologii avansate este esențial.

Japonia intenționează să contribuie la acest proces prin furnizarea de echipamente pentru producerea hidrogenului din gaze naturale și tehnologii de captare și stocare a emisiilor de dioxid de carbon, facilitând astfel producerea de hidrogen albastru. O altă propunere ar putea include modificarea centralelor electrice existente pe bază de gaz natural, astfel încât acestea să utilizeze hidrogenul drept combustibil.

În ultimele două decenii, PIB-ul Europei de Est a crescut cu aproximativ 260%, iar cota regiunii în PIB-ul total al UE a ajuns la 10,9%, comparativ cu 5,9% anterior. Cu toate acestea, Nikkei remarcă faptul că puține corporații japoneze au investit în Europa de Est din cauza lipsei de conexiuni politice solide. Un acord verde între Japonia și România ar putea deschide calea către mai multe investiții private japoneze în regiune și ar putea consolida sprijinul pentru Ucraina, unde infrastructura energetică a fost grav afectată, pierzând aproximativ 70%.

Parteneriatul româno-japonez are potențialul de a întări capacitatea energetică a regiunii, de a sprijini Ucraina și de a contribui la tranziția României către o economie mai sustenabilă. Contribuțiile tehnologice ale Japoniei în sectorul energiei regenerabile ar putea accelera realizarea acestor obiective, deschizând noi oportunități de cooperare internațională și inovare în sectorul energetic.

România, "raiul" consumatorilor de alimente și băuturi nealcoolice. Ce arată datele oficiale privind prețurile din țările membre UE

În anul 2023, România înregistra cele mai mici prețuri la alimente și băuturi nealcoolice, urmată de Polonia și Slovacia, arată datele publicate vineri, 17 ianuarie, de Institutul...

România conduce topul scumpirilor în UE pentru a zecea lună la rând. În decembrie, rata anuală a inflației a ajuns la 5,5%

România este campioana scumpirilor în Uniunea Europeană pentru a zecea lună la rând. Rata anuală a inflației a ajuns la 5,5% în decembrie. În UE, rata anuală a inflației a urcat în...