Ziare.com

De la cititori: De ce nu puteam fi Jean Constantin

Sambata, 29 Mai 2010, ora 11:05

   

De la cititori: De ce nu puteam fi Jean Constantin
Pentru ca el era mai tuciuriu, eu blond. Ma credeam un alt marinar de pe vasul Speranta: Ilarion Ciobanu. Asa mi se parea mie pe la 10 ani, ca seman mai mult cu el.

Si avea o "functie" importanta: era carmaci. Imi placea mai mult Ismail, dar nu avea o meserie onorabila: statea toata ziua cu un polonic in mana si facea de mancare pentru ceilalti marinari. Mi se parea ca el s-a nascut turc, atat de bine intrase in pielea personajului.

Figura calda a acestui om degaja prietenie si bunatate de cate ori il vedeam. Imi crea impresia ca daca l-as intalni undeva pe un drum, ne-am imbratisa si ne-am aprinde tigara unul de la altul ca doi vechi prieteni. Si am sta la taclale despre vrute si nevrute.

Francezii spuneau ca de cate ori plecam, murim cate putin. De cate ori moare un actor drag, ne stingem si noi putin cu el. Ei ne dau impresia de nemurire. Pentru ca arta este fara de sfarsit si va dainui mult dupa noi. Lucrurile pe care le cream sunt singurele care vor aminti cuiva necunoscut de noi, candva, peste multi ani. Un film, o carte, o melodie. Singurele urme pe care le lasam pe acest pamant.

Disparitia artistilor se petrece rapid. Ei nu agonizeaza. Pleaca dintre noi asemenea unor stele cazatoare, dar lasa in inimile noastre urma unei comete. A carei lumina nu se stinge niciodata. Cand ei dispar, ne dam seama ca, intr-o buna zi, moartea ne va gasi pe fiecare dintre noi. Ca nu suntem mai presus de ea.

Cand mor cantaretii, ascultam melodiile lor la nesfarsit. Parca ii invocam prin melodiile lor. E singurul mijloc prin care ni-i mai putem apropia. Si ne dam atunci seama ca am tinut la acel om disparut ca la un frate sau o ruda apropiata.

Cand mor actorii, le revedem toate filmele, chiar daca la un moment dat ne plictisisem de ele. Dupa ce ei ne parasesc, toate capata o alta valoare. Cea a unui lucru pe care incepem sa il pretuim abia dupa ce nu il mai avem. Cu atat mai mult un om, un mare om. El niciodata nu poate fi inlocuit, de nimeni si nimic... Ne dam seama ca locul lasat de ei pe scena nu poate fi acoperit. E ca o gaura care nu se poate astupa. Nici nu vrem sa o astupam.

El nu a vrut sa fie inmormantat la cimitirul Bellu, laolalta cu celalti actori si scriitori. A preferat sa ramana in pamantul sau nisipos, in mireasma aerului sarat al marii. S-a intors acasa, dupa ce a umblat lumea intreaga. Asa cum ne intoarcem toti, manati de soapta pamantului de unde am plecat.

Nu vreau sa ma uit la televizor, sa vad cum il inmormanteaza. Sa vad aceeasi regie a televiziunilor, pusa in practica de fiecare data cand ne paraseste un artist : cuvinte zgomotoase, melodii lacramoase, imagini de doliu. Poate si vreo transmisiune in direct de la capela unde zace trupul artistului.

Sa ii spunem doar ramas bun, pe curand, Ismaile, sa iti fie apele linistite !

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 2955 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
4 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

"De ce nu puteam fi Jean Constantin"

Am urmărit pe OTV, cateva transmisii, in direct, de la inmormantarea actorului Jean Constantin. Aseara, pana tarziu, acelasi OTV a transmis filmul complet al inmormantării.

M-au impresionat plăcut constăntenii care au participat la inmprmantare. Nu s-au impins, nu s-au imbrancit, nu s-au călcat in picioare si, in biserică, a fost familia. Probabil si colegi, prieteni, cunostinte.

Toată admiratia pentru acesti oameni minunati, pentru constănteni care au arătat tării intregi că se poate ca romanii să fie si civilizati, cu bun simt si să-si poarte durerea in tăcere si cu decenta…
Din atitudinea dumnealor am inteles ca l-au respectat si l-au iubit pe concitadinul lor si actorul nostru, Jean Constantin...
Pe tot parcursul, atat cat am văzut, in direct, constăntenii au aplaudat, asa cum se cuvine să apluzi un mare actor la iesirea din scenă…
Dumnezeu să-l ierte si să-l odihnească pe Jean Constantin!

 

Daca esti tzigan inteligent, cinstit, cumsecade si ai harul daruit de Dumnezeu ptr actorie, atunci potzi fi Jean Constantin

Numa' ca alea toate ce le-am enumerat eu, sunt de regula antagoniste :-)
Jean Constantin avea o gena defecta, de aia a fost OM. Aseemenea margaritare le manca porcii in cocina aia faurita de FSN.
Pardon, Cavalerul de MALTA Jean Constantin, sa fie clar. Daca-l aminteste careva pe turnatorul Balaceanu-Stolnici la categoria cavaleri, il iau in pumni.

 

Dumnezeu sa-l ierte

si sa-l odihneasca! Sa-i fie tarana usoara.
Ne-a bucurat copilaria.
Ne-a bucurat adolescenta.
Ne-a bucurat cand am devenit oameni mari.
Ne va bucura in continuare pe noi, pe copiii nostrii, pe nepotii nostrii si nu este cazul sa ma opresc.

 

Odihna linistita...si asteapta-ne ...

Dumnezeu sa-l odihneasca!!...se duc unul cate unul ..cei mai buni actori ai nostri...sa mori singur, fara sa deranjezi pe nimeni, sa primesti moartea singur in apartament...ma gandesc ca a primit-o cu umor si calm....Nu te vom uita, mare actor si om...

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor