McCain, victima discriminarii pozitive?

Exista cel putin doua motive care justifica aceasta intrebare: "discriminarea pozitiva" si "efectul Bradley".

Ambele concepte au luat nastere chiar pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Desi la aceasta intrebare raspunsul nu va putea veni decat in urma realizarii unor ample sondaje si studii sociologice, merita sa ne imaginam cum aceste doua idei au influentat poate votul americanilor de pe 4 noiembrie.

"Discriminarea pozitiva" a aparut in 1964, cand Civil Rights Act a initiat o legislatie antidiscriminatorie, care interzicea angajatorilor si stabilimentelor scolare din SUA orice discriminare in materie de angajare sau de admitere pe baza de caracteristici particulare, precum rasa, originea nationala, religia sau sexul.

Un an mai tarziu, presedintele Lyndon Johnson defineste principiile discriminarii pozitive, pentru a favoriza angajarea minoritatilor.

La origine, se dorea ca prin aceasta initiativa, in numele justitiei si al echitatii, sa se previna si sa se compenseze nedreptatile suferite de anumite grupuri, identificabile.

Politologul si sociologul John Skrentny, profesor la Departamentul de Sociologie a Universitatii din California, San Diego, sustine ca din cauza numeroaselor definitii: "e mai bine sa precizam ceea ce nu este 'discriminarea pozitiva': o abordare 'indiferenta la culoarea pielii' (color blind) destinata sa promoveze egalitatea sanselor", ("Declinul discriminarii positive din SUA", publicat in "Le Monde Diplomatique", editia in limba romana, mai, 2007).

Efectul Bradley

"Efectul Bradley" a fost numit astfel dupa candidatul de culoare care a incercat sa obtina functia de guvernator al Californiei in 1982.

"Efectul Bradley" se refera la tendinta respondentilor la sondaje de a oferi informatii incorecte din teama de a nu fi izolati. Astfel, desi era prezentat de sondaje drept castigator detasat, Tom Bradley a pierdut alegerile pentru postul de guvernator, la mica diferenta fata de contracandidatul sau.

Cercetarile facute dupa scrutin de sociologi au aratat ca, de teama sa nu fie considerati rasisti, respondentii au mintit in sondaje.

Sa ne imaginam, de dragul argumentatiei, urmatoarea imagine: un cetatean american in momentul votului, nu tocmai hotarat, facandu-si ultimele calcule si prezentandu-si singur, in fata judecatii proprii, argumentele pro si contra pentru fiecare candidat.

Sa ii mai adaugam acestui cetatean, pentru a conduce demonstratia mai departe, o oarecare onestitate intelectuala, dar sa nu il socotim cu totul si cu totul scapat de prejudecatile legate de rasa.

Are in fata doi candidati, dintre care unul este vizibil mai inteligent, vorbeste mai bine, stapaneste ideile politice si economice cu o siguranta mult mai mare decat adversarul sau si, nu in ultimul rand, ii transmite o mai mare incredere in viitor decat contracandidatul sau.

Sa mai presupunem si ca, dincolo de programele politice ale celor doi politicieni si de doctrinele pe care acestia le reprezinta, aceasta incredere in viitor este lucrul cel mai important pentru alegatorul nostru american imaginar.

Acesta isi aduce aminte ca la sondajul la care a raspuns in urma cu o saptamana a dat "raspunsul care trebuia", din dorinta de a fi politically correct.

Insa, la vot, personajul nostru isi aduce aminte de "efectul Bradley", care actioneaza din nou. Numai ca, de aceasta data, el actioneaza pe dos.

Votantul nostru american imaginar nu vrea sa mai fie numit ipocrit inca o data. Nu vrea ca o lume intreaga sa spuna despre el, din nou, ca a mintit in sondaje. Trebuie sa il aleaga pe cel mai bun. Iar daca inca nu s-a hotarat care dintre cei doi candidati este cel mai bun, atunci, isi spune poate, "hai macar sa nu il discriminez pe Barack"...

Interesant ar fi daca am putea afla vreodata care a fost procentul alegatorilor asupra carora "efectul Bradley" a avut exact acest efect pervers, pe dos, hotarandu-i sa se duca la alegeri pentru a-si da votul celui pe care l-au considerat cel mai bun, fara a tine cont de nimic altceva.

Lupta impotriva discriminarii rasiale se poate, insa, sa fi avut efecte si mai ciudate. Oare cati americani, adepti sau nu ai lui McCain, nu au ajuns poate sa se intrebe la un moment dat: "dar, nu cumva refuz sa il votez pe Barack Obama doar pentru ca este negru?".

Iar aceasta intrebare a fost reluata si discutata pana cand a produs schimbarea. Marea Schimbare a Americii din 4 noiembrie 2008.

O victorie meritata

Dincolo de aceste speculatii, dincolo si de orice teorie conspirationista, care presupune ca Barack Obama a fost "lasat" si "condus" catre Casa Alba pentru a reda increderea americanilor in valorile democratiei (sau de a le distrage astfel atentia de la efectele crizei economice), un lucru, pe cat de simplu pe atat de adevarat, este sigur: Barack Obama si-a meritat victoria. De apreciat ramane ca a si primit-o.

Discriminarea pozitiva actioneaza in America de peste 40 de ani, iar lupta pentru egalitatea drepturilor cetatenilor de culoare dureaza de mai bine de o suta de ani. Privind istoria luptei pentru castigarea drepturilor pentru minoritatile din Statele Unite ale Americii, victoria lui Barack Obama in cursa pentru Casa Alba pare o consecinta fireasca.

Succesul lui Barack Obama tradeaza insa o lupta indelungata, care nu ar fi izbandit daca nu ar fi avut la baza o credinta si un vis. "I Have a Dream" a spus Martin Luther King in 1963, in fata a peste 200.000 de oameni. Visul nu a fost uitat, iar Barack Obama l-a invocat in primele sale cuvinte rostite dupa castigarea alegerilor din 4 noiembrie:

"Daca vreodata cineva mai avea vreo indoiala ca America nu este locul unde orice este posibil, care se intreba daca visul parintilor nostri fondatori mai este inca viabil, care se indoia inca de puterea democratiei noastre, ei bine, aceasta seara este raspunsul".

Iulian Leca

Universitățile de top din SUA se luptă să țină în frâu protestele faţă de războiul din Gaza

Protestele faţă de războiul din Gaza s-au extins de la Columbia şi Yale la alte universităţi, în timp ce oficialii se străduiesc să disperseze o mişcare de protest în plină expansiune,...

Salvare miraculoasă pe autostradă: Un american a fost scos din mașina sa cuprinsă de flăcări VIDEO

Un bărbat de 70 de ani din SUA a intrat în coliziune cu un stâlp de iluminat pe o autostradă din Minnesota. Imediat după impact, bărbatul s-a trezit că nu mai poate ieși din mașina...