Monitorizarea justitiei romane nu se va incheia odata cu mandatul lui Barroso

In ultimul an al mandatului presedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, Romania va continua sa fie monitorizata la capitolul justitie si lupta anticoruptie, riscand in continuare inghetarea fondurilor europene, daca se constata nereguli.

Cu toate presiunile din partea Sofiei si Bucurestiului, Comisia Europeana nu pare determinata sa incheie asa-numitul "mecanism de cooperare si verificare" (MCV) in domeniul justitiei si al luptei impotriva coruptiei odata cu ultimul raport al actualei Comisii Europene, in iulie 2009.

"Nu exista nici un termen-limita pentru mecanismul de cooperare si verificare. Acesta se va incheia atunci cand obiectivele (benchmarks) vor fi atinse", a declarat saptamana trecuta pentru NewsIn Mark Gray, purtatorul de cuvant al CE responsabil cu acest dosar.

Semnalele din partea statelor membre si a urmatoarelor doua presedintii UE indica o perceptie mai grava in cazul Bulgariei, care a pierdut definitiv 220 de milioane de euro din fondurile de preaderare din cauza coruptiei si a fraudelor, insa este putin probabil ca Romania sa fie scoasa de sub mecanism in 2009.

Urmatorul raport va fi publicat in 2009 si va fi unul interimar, fara sa contina recomandari cu privire la mentinerea sau ridicarea mecanismului.

Abia in iulie 2009 - deja sub presedintia UE detinuta de Suedia, o tara critica la adresa coruptiei si a lipsei de vointa politica din Parlamentul Romaniei de a combate acest fenomen - Comisia va prezenta raportul anual care ar putea recomanda incheierea monitorizarii, daca cele patru obiective de referinta (benchmarks) ar fi indeplinite.

Mats Aberg, ambasadorul Suediei la Bucuresti declara in luna noiembrie intr-un interviu acordat NewsIn ca "in Palament exista curente foarte puternice care sunt impotriva acestor reforme, din cauza ca interesele lor sunt amenintate".

"Nu stiu daca CE va decide in 2009 sa incheie monitorizarea Romaniei pe justitie. E de inteles ca tarile nu vor sa fie monitorizate. Eu as spune ca mecanismul de verificare al UE trebuie privit ca un demers de sustinere si nu un lucru care diminueaza prestigiul si imaginea unei tari. Ar trebui ca aceasta abordare sa se schimbe", a punctat Aberg.

Program de guvernare fara recomandari CE

Potrivit programului de guvernare PDL-PSD, la capitolul politica externa, primul obiectiv de guvernare este "consolidarea rolului Romaniei in UE ca membru activ si influent" actionand in vederea "depasirii etapei monitorizarilor postaderare prin reformele de ordin ordin intern si actiune diplomatica eficienta la nivelul UE".

Masurile prevazute la capitolul justitie si lupta anticoruptie contin insa foarte putine din recomandarile CE. Programul de guvernare are ca prim obiectiv "obtinerea de rezultate in lupta impotriva coruptiei", insa nu vorbeste de principalele obstacole - lipsa vointei politice in Parlament si de sentinte indeajuns de severe pentru a descuraja persoanele tentate de acte de coruptie.

Sunt enumerate diferite "directii de actiune" care vizeaza "consolidarea institutionala si functionala a Directiei Nationale Anticoruptie si a Agentiei Nationale de Integritate", a inspectiei judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, formarea personalului si "stabilizarea si perfectionarea cadrului legislativ astfel incat sa nu impieteze asupra anchetelor in curs de desfasurare si sa asigure un echilibru intre protejarea drepturilor si libertatilor individuale si asigurarea eficientei urmaririi penale".

In ultimul raport al CE, publicat la 23 iulie 2008, executivul european considera ca nu s-au facut destule progrese si ca mai e necesara, cel putin "o vreme", continuarea monitorizarii. Principala problema identificata era "angajamentul inegal" fata de reforma al institutiilor si organismelor-cheie ale Romaniei.

"Desi procuratura este extrem de hotarata in etapa premergatoare procesului sa obtina rezultate tangibile, nu se da dovada de aceeasi hotarare pe parcursul procedurii judiciare. Propunerile legislative, precum un nou Cod de procedura penala, si masurile anticoruptie, ca de exemplu sentinte minime obligatorii suficient de disuasive in cazurile de coruptie la nivel inalt, de care este nevoie urgent, nu sunt impulsionate indeajuns de catre guvern. Politizarea cazurilor de coruptie de catre Parlamentul Romaniei si incapacitatea sistemului judiciar de a pronunta sentinte in cazurile de coruptie la nivel inalt au diminuat perceptia opiniei publice asupra respectarii statului de drept", era concluzia raportului din vara anului 2008.

"Eforturile pozitive pe calea reformei ale Guvernului, DNA-ului sau ale procurorului general pot fi incununate de succes numai daca primesc un sprijin neechivoc din partea tuturor actorilor de la toate nivelurile. Pentru a realiza o reforma sustinuta, este necesar ca la aceste eforturi sa se adauge o punere in aplicare eficace. Numai condamnarile ferme si disuasive in cazurile la nivel inalt vor demonstra in mod convingator ca sistemul functioneaza. Structurile existente ar trebui sa ii permita Romaniei sa obtina rezultate reale in combaterea coruptiei", potrivit raportului Comisiei.

Testul Morar.

Reconfirmarea lui Daniel Morar la sefia Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), care pe langa o activitate apreciata constant in toate rapoartele CE a fost premiat si cu titlul "Europeanul anului" la categoria "inspiratie" de catre revista European Voice, va fi testul de turnesol pentru angajamentul noului guvern la capitolul anticoruptie.

Cel tarziu la sfarsitul lui iunie 2009, ministrul justitiei va trebui sa nominalizeze un procuror-sef la conducerea DNA. Mandatul lui Daniel Morar a expirat in august 2008 si a fost prelungit temporar pentru inca trei luni in decembrie si mai poate fi extins inca maximum trei luni.

In mandatul anterior, ministrul Catalin Predoiu nu l-a nominalizat pe Morar pentru inca un mandat, ci pe Monica Serbanescu, fosta sa consiliera - propunere nevalidata de CSM si respinsa de presedintele Traian Basescu.

Actualmente, Catalin Predoiu nu are nici sustinerea PNL, partid din care s-a autosuspendat, si nu este nici membru PSD sau PDL - situatie care l-ar putea determina sa actioneze diferit fata de mandatul anterior.

La 20 decembrie, cand a fost audiat in comisiile juridice reunite ale Parlamentului pentru validarea sa pentru un nou mandat, Predoiu afirma ca "se pare ca o serie de semnale dinspre Bruxelles asteptau o anumita continuitate la conducerea Ministerului Justitiei".

Comisia Europeana a negat insa ca ar fi acordat acest presupus sprijin pentru un nou mandat al lui Predoiu.

"Numirea ministrilor in guvernul Romaniei este o chestiune strict de ordin intern. Comisia Europeana nu a comentat sau intervenit in niciun moment in cursul procedurii", a spus Mark Gray la 22 decembrie.

Referitor la prelungirea cu inca 90 de zile a mandatului lui Daniel Morar la conducerea Directiei Nationale Anticoruptie, Gray a subliniat ca "CE a spus de la bun inceput ca nu va face niciun comentariu pana ce nu se finalizeaza procedura (de numire - n.r.)".

Intrebat la audierile din comisia juridica pe cine va numi in fruntea DNA, Predoiu a raspuns ca va evalua situatia, asteptand raportul CE din februarie.

"N-as vrea sa antamez nicio solutie in acest moment", a subliniat el.

In ceea ce priveste modificarea procedurii de numire si revocare a procurorilor, ministrul a mentionat ca nu este exclusa trecerea ei de la ministrul justitiei la Consiliul Superior al Magistraturii, daca se constata imbunatatiri ale situatiei la CSM, dar a asigurat ca va avea un contact permament cu partidele pe acest subiect, precum si cu forurile europene.

Mentinerea procedurii de numire si revocare a procurorilor-sefi este mentionata explicit in obiectivele de referinta (benchmarks) asumate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si verificare stabilit de Comisia Europeana.

In partea tehnica a raportului din iulie 2008 este mentionata la obiectivul trei - ce priveste lupta impotriva coruptiei la nivel inalt - "asigurarea stabilitatii juridice si institutionale a cadrului anticoruptie, in special prin mentinerea procedurii actuale de numire si revocare din functie a procurorului general al Romaniei, a procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie si a titularilor altor posturi de conducere din cadrul Parchetului General".

Faptul ca procedurile de numire nu au fost modificate intre iunie 2007 si iulie 2008 "reprezinta un pas inainte". Insa "o serie de decizii si modificari legislative aduse de Curtea Constitutionala in cursul anului trecut ar putea slabi considerabil combaterea coruptiei", avertiza raportul.

Sunt criticate o decizie din iulie 2007 care interzice DNA sa acheteze cazuri in care sunt implicati civili si militari, modificarea Codului de procedura fiscala, interzicand autoritatii fiscale sa elaboreze constatari tehnice la cererea procurorilor, precum si extinderea imunitatii ministrilor si la fostii ministri.

Este criticata si decizia Curtii prin care anchetarea actualilor si fostilor ministri care sunt si parlamentari nu poate incepe fara avizul Parlamentului, ceea ce "a dus la blocaje si intarzieri in etapa de urmarire penala".

Liderii UE se concentrează asupra Iranului, dar sunt incapabili să demonstreze o forță reală împotriva lui Putin

Două conflicte vor concura pentru a atrage atenția liderilor UE care se vor reuni în această săptămână pentru un summit. Unul este cel din Ucraina, unde pot face diferența, și celălalt...

Noi sancțiuni împotriva Iranului. UE și SUA pregătesc un pachet de măsuri, ca pedeapsă în urma atacului împotriva Israelului

Statele Unite şi Uniunea Europeană au anunţat că analizează posibilitatea de a impune noi sancţiuni împotriva Iranului, după atacul acestuia asupra Israelului din weekend, transmite BBC....