Cum judecă ”la secret” șapte instanțe din Capitală, în timpul pandemiei. Pretextul birocratic care încalcă principiul european al ”ușilor deschise”

Ședințele de judecată de la Tribunalul București, precum și de la cele 6 judecătorii ierarhic inferioare, se desfășoară, practic, „la secret” la 1 an și 8 luni de la încetarea stării de urgență.

UPDATE Oficialii Tribunalului București au trimis un drept la replică, în urma articolului publicat de Ziare.com. Îl redăm integral, în documentul PDF de mai jos:

Drept La Replică Tribunalul București

Știrea inițială:

Accesul publicului larg și al presei în sălile de judecată este restricționat în continuare, printr-un artificiu administrativ (dispoziții ale președinților acestor instanțe) care, sub pretextul limitării răspândirii SARS-CoV-2, încalcă dispozițiile Constituției, ale Codului de procedură penală și ale CEDO. Ba chiar și niște principii care au pus capăt Evului Mediu.

„Ca principiu al fazei de judecată, publicitatea constă în posibilitatea pe care o are orice persoană, inclusiv presa, de a asista la desfăşurarea procesului penal, care se desfăşoară cu `uşile deschise`. În doctrină s-a arătat că prezenţa publicului oferă posibilitatea acestuia de a lua cunoştinţă de modalitatea în care este efectuat actul de justiţie şi asigură şi garanţia unui control al acestuia sau al presei asupra modalităţii de îndeplinire a actului de justiţie” – scrie judecătorul Mihai Udroiu în lucrarea „Procedură penală. Partea generală. Partea specială, Ed. C.H. Beck, Bucureşti”, 2010, pagina 315.

De ce e important ca presa și publicul larg să aibă acces neîngrădit la ședințele de judecată ne spune tot judecătorul Mihai Udroiu, în aceeași lucrare:

„Marele iluminist italian, Cesare Beccaria, militând pentru ridicarea omului împotriva violenţei şi sistemului inchizitorial, a susţinut că judecăţile trebuie să fie publice, probele în acuzare să fie de asemenea publice, pentru ca opinia generală – care este, poate singurul ciment al societăţii – să pună frână forţei şi pasiunilor care ar putea exista în persoanele însărcinate cu instrucţia şi judecata”.

Până unde merge birocrația în unele instanțe sub justificarea măsurilor anti-COVID

Cu toate acestea, la Tribunalul București și la Judecătoriile sectoarelor 1-6 accesul este permis doar în baza unei programări prealabile, iar prezența este acceptată doar cu 15-20 minute înainte de strigarea cauzei, urmare a unor dispoziții interne – oricum discutabile – de pe vremea în care era în vigoare starea de urgență.

Starea de urgență a fost declarată pe teritoriul României pe data de 16 martie 2020 și s-a încheiat pe data de 15 mai 2020, adică a ținut fix două luni, timp în care mai multe libertăți cetățenești au putut fi îngrădite sub pretextul limitării răspândirii SARS-CoV-2. Era o perioadă în care Organizația Mondială a Sănătății abia declarase virusul ca fiind în circulație pandemică (11 martie 2020), nu se știau prea multe cu privire la răspândirea lui și vaccinurile anti-COVID erau doar o promisiune.

Cu 4 zile înainte de ridicarea stării de urgență, președintele Tribunalului București a emis o dispoziție internă (n.r. – Decizia 70/12.05.2020) prin care a limitat accesul publicului în sălile de judecată, fiind permis doar avocaților, părților și personalului auxiliar.

În ziua în care România a trecut de la starea de urgență la starea de alertă, a fost emisă o nouă dispoziție (n.r. – Decizia 72/16.05.2020), care menținea prevederile celei anterioare, la care adăuga norme cu privire la accesul publicului și al presei în sălile de judecată. Iar de atunci, așa a rămas:

„Reprezentanții mass-media și persoanele care doresc să participe la o ședință de judecată cu caracter public pot transmite o cerere scrisă, recomandabil prin poștă electronică, cu cel puțin 24 de ore înainte de ședința de judecată. Cererile se soluționează de conducătorul Biroului de Informare și Relații Publice, după consultarea președintelui completului de judecată. Cererea nu poate fi respinsă pentru alte considerente decât imposibilitatea respectării distanței de siguranță sau o altă situație de risc medical. În cazul admiterii cererii, se procedează la adăugarea reprezentantului mass-media/persoanei interesate să participe la o ședință de judecată cu caracter public pe lista ședinței de judecată în cauză, comunicată organelor de jandarmi”.

Tribunalul București a rămas în „stare de urgență”

Dispoziția precizează că prevederile ei intră în vigoare la data de 16.05.2020, care se vor aplica „până la încetarea tuturor restricțiilor instituite de autorități la nivel național în vederea prevenirii răspândirii infecției cu SARS-CoV-2” – în esență, până la sfârșitul pandemiei.

Așa se face că, la 608 de zile de când România a ieșit din starea de urgență, la Tribunalul București și la toate celelalte 6 Judecătorii din raza de competență se intră doar cu aprobare de la președintele instanței și de la președintele de complet.

Astfel, accesul presei și al justițiabililor nu este interzis de jure, însă, de facto, este limitat până într-acolo încât, uneori, cererile acestora sunt aprobate când nu mai este nevoie de ele.

Certificatul verde, ignorat în 7 instanțe din Capitală

Trebuie menționat că nici prezentarea unui Certificat digital european – care atestă vaccinarea sau trecerea prin boală – nu are vreun efect la Tribunalul București și la Judecătoriile sectoarelor 1-6. Cu alte cuvinte, justițiabilii trebuie să știe că „Certificatul verde” e valabil la granița statelor europene, pe aeroporturile internaționale, dar nu și la poarta acestor instanțe.

Un angajat al Judecătoriei Sectorului 1 a explicat pentru Ziare.com care este motivul:

„Nu putem permite accesul în baza Certificatului verde, deoarece unele părți implicate în procese nu îl dețin și, astfel, ar trebui să nu îi lăsăm să intre. E vorba despre unii avocați, martori, părți în proces”, a declarat pentru Ziare.com un angajat sub protecția anonimatului.

Nici jandarmii nu privesc cu ochi buni normele interne de la Judecătoria Sectorului 1:

„Păi, nouă ne complică activitatea. Trebuie să îi verificăm pe fiecare: dacă au aprobare să intre, dacă au venit la ora la care trebuie pentru proces”, a spus un jandarm.

Acces simplificat la cele mai mari instanțe din Capitală

În instanțele ierarhic superioare celor amintite – la Curtea de Apel București și la Înalta Curte de Casație și Justiție – accesul justițiabililor și al presei este permis după triajul epidemiologic și de securitate, oricând, în limita programului cu publicul.

De exemplu, din 10 iunie 2021, Înalta Curte a simplificat regulile de acces în sediu, atât pentru publicul larg, cât și pentru jurnaliști:

• „Vă rugăm să rețineți că, începând cu data de 01.06.2021, nu mai este necesară o programare telefonică prealabilă pentru accesul la compartimentele auxiliare ale instanței, printre care și arhiva. Totuși, ca urmare a măsurilor de protecție sanitară accesul în interiorul compartimentelor este limitat la 3 vizitatori simultan, ceea ce poate mări timpii de așteptare. Pentru evitarea acestor inconveniente vă rugăm folosiți aplicația Dosar electronic”.
• „Jurnaliștii continuă să aibă acces în sediile ÎCCJ, regulile de acces fiind simplificate începând cu data de 10.06.2021. Astfel, nu există restricții orare pentru accesul jurnaliștilor în sediile ÎCCJ, pe durata programului de lucru. De asemenea, nu este necesară detalierea motivelor prezenței în sediu la momentul accesului și nu este necesară programarea și/sau autorizarea prealabilă a accesului”.
• „În privința sălilor de judecată, vă rugăm să rețineți că accesul poate fi restricționat de către completul de judecată pentru respectarea distanței minime de protecție, însă, ca jurnalist, aveți prioritate în raport cu celelalte persoane neimplicate în cauză și care doresc să asiste la ședința de judecată. De asemenea, accesul presei nu este permis la ședințele nepublice și în spațiile instanței care nu sunt destinate activităților de lucru cu publicul”.
• „Accesul se realizează pe baza actului de identitate și a legitimației de jurnalist/acreditării/a altui înscris doveditor a calității profesionale, care poate fi prezentat în format fizic sau electronic”.

Aceleași reguli se aplică și la Curtea de Apel București, căreia îi sunt arondate Tribunalul și cele 6 Judecătorii, precum și alte instanțe din județele Călărași, Giurgiu, Ialomița, Ilfov și Teleorman.

Publicitatea ședințelor de judecată, prevăzută de Constituție, Codul de procedură penală și CEDO

Publicitatea ședințelor de judecată este prevăzută de norme de drept superioare deciziilor emise de președintele unei instanțe de judecată, oricare ar fi aceasta: Constituția României, Codul de procedură penală și dispozițiile CEDO – pe care le vom enumera în cele ce urmează.

Constituția României prevede, la Articolul 127, urmatoarele: „Şedinţele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege”. Ca precizare, dispoziția președintelui oricărei instanțe nu are caracter de lege.

Publicitatea şedinţei de judecată este prevăzută, ca o condiție sine qua non a înfăptuirii Justiției, de Codul de procedură penală, la Art. 352. Dintre cele 12 aliniate, le reproducem pe cele relevante în cazul de față:

• (1) Şedinţa de judecată este publică, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. Şedinţa desfăşurată în camera de consiliu nu este publică.
• (3) Dacă judecarea în şedinţă publică ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnităţii sau vieţii intime a unei persoane, intereselor minorilor sau ale justiţiei, instanţa, la cererea procurorului, a părţilor ori din oficiu, poate declara şedinţă nepublică pentru tot cursul sau pentru o anumită parte a judecării cauzei.
• (4) Instanţa poate de asemenea să declare şedinţă nepublică la cererea unui martor, dacă prin audierea sa în şedinţă publică s-ar aduce atingere siguranţei ori demnităţii sau vieţii intime a acestuia sau a membrilor familiei sale, ori la cererea procurorului, a persoanei vătămate sau a părţilor, în cazul în care o audiere în public ar pune în pericol confidenţialitatea unor informaţii.
• (5) Declararea şedinţei nepublice se face în şedinţă publică, după ascultarea părţilor prezente, a persoanei vătămate şi a procurorului. Dispoziţia instanţei este executorie.
• (10) Toate actele dosarului, cu excepţia celor clasificate, potrivit legii, sunt publice, cu respectarea protecţiei datelor cu caracter personal şi a vieţii private a subiecţilor procesuali.

Potrivit art. 281 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, constituie motiv de nulitate absolută încălcarea dispoziţiilor referitoare la prezenţa publicitatea şedinţei de judecată.

„(1) Determină întotdeauna aplicarea nulităţii încălcarea dispoziţiilor privind:

a) compunerea completului de judecată;

b) competenţa materială şi competenţa personală a instanţelor judecătoreşti, atunci când judecata a fost efectuată de o instanţă inferioară celei legal competente;

c) publicitatea şedinţei de judecată;

d) participarea procurorului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii;

e) prezenţa suspectului sau a inculpatului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii”

Convenția Europeană a Drepturilor Omulu (CEDO) prevede, la Articolul 6 – Dreptul la un proces echitabil, că ședințele de judecată se desfășoară în mod public, afară de unele situații limitativ enumerate:

„Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public şi în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunţată în mod public, dar accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părţi a acestuia, în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanţă când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei”, prevede articolul citat din CEDO.

Protest în Piața Victoriei față de modul în care se judecă accidentului de la 2 Mai, soldat cu moartea a doi tineri

Zeci de persoane şi-au anunţat participarea la un protest programat sâmbătă, începând cu ora 19:00, în Piaţa Victoriei din Bucureşti. Organizatorii sunt nemulţumiţi de modul în care...

Mai mulți miniștri, în frunte cu Marcel Ciolacu, ajung în Qatar, pentru "investiții de 15 miliarde de euro"

Premierul Marcel Ciolacu şi şase miniştri se află, începând de marţi, în vizită de lucru în Qatar, dezvoltarea în România a unor proiecte de investiţii în valoare de 15 miliarde de...