Președintele Belarusului, despre revoluția din Kazahstan: ”Protestatarii ar trebui să îngenuncheze în faţa militarilor”

Președintele din Belarus, Aleksandr Lukaşenko, considerat ultimul dictator al Europei, a condamnat joi, 6 ianuarie, revoluția cetățenilor din Kazahstan.

Liderul de la Minsk a ținut să transmită un mesaj prin care le cere manifestanților să discute cu cei de la putere pentru a evita escaladarea situației.

Potrivit publicaţiei ucrainene Ukrainska Pravda, Lukașenko a declarat că protestatarii ar trebui să îngenuncheze în faţa militarilor şi să-şi ceară iertare.

”Vreau să mă adresez din partea belaruşilor acestor protestatari (numiţi şi bandiţi de unii oameni de acolo). Le-aş spune din capul locului că au făcut ceva zgomot şi este cazul să se liniştească. Ajunge! Trebuie să negocieze cu autorităţile înainte ca situaţia să se degradeze. A întoarce ţara sa cu susul în jos? Va fi costisitor să o refaceţi mai târziu”, a afirmat Lukaşenko într-un discurs al cărui text a fost postat pe site-ul preşedinţiei de la Minsk.

”Ar trebui ca ei să meargă să îngenuncheze în faţa militarilor, pentru a netezi această fisură care se profilează şi să se aşeze la masa negocierilor cu puterea, adică cu preşedintele Kassîm-Jomart Tokaev, mai ales că el îi invită pe toţi cei care doresc acest lucru”, a adăugat Lukaşenko, a cărui declaraţie este citată, de altfel, de numeroase media ruse.

Reamintim că, după contestarea realegerii sale în funcţie, în august 2020, președintele Belarusului a declanşat o represiune brutală împotriva opoziţiei.

Preşedintele Kazahstanului acuză că în spatele protestelor s-ar afla ”teroriști” instruiţi în străinătate

Situaţia s-a destabilizat în Kazahstan, fostă republică sovietică din Asia Centrală bogată în rezerve de petrol şi gaze, din 2 ianuarie, când s-au declanşat proteste în oraşul de vest Janaozen, înainte de a se extinde în marele oraş Aktau, pe ţărmul Mării Caspice, apoi în Almatî, unde manifestaţiile au degenerat în violenţe şi acte de vandalism.

Manifestanţii au protestat iniţial împotriva creşterii preţului la gazul natural lichefiat, utilizat drept carburant auto în Kazahstan. Dar mişcarea vizează în prezent direct puterea în exerciţiu şi în special pe ex-preşedintele Nursultan Nazarbaiev (81 de ani), care a condus ţara cu o mână de fier timp de aproape 30 de ani şi a cărui familie ar controla cea mai mare parte a economiei ţării.

Miercuri, preşedintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaev, a declarat că grupuri de ”terorişti” instruiţi în străinătate s-ar afla în spatele revoltelor, şi a cerut ajutor din partea Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSK), care reuneşte Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan şi Tadjikistan.

De facto, OTSK este condusă de Rusia, care a trimis deja unităţi de forţe aeropurtate în Kazahstan.

Conform unor media ruse, OTSK va trimite în Kazahstan un contingent mixt în care Rusia a detaşat 3.000 de militari, Belarus-500, Tadjikistan-200 şi Armenia-70 de militari. Kârgâzstanul ar fi refuzat să trimită trupe în Kazahstan, potrivit acestor surse.

Rusia „investește” sume colosale ca să destabilizeze Moldova

Crearea la Moscova a blocului „Победа” („Victorie”) de către condamnatul fugar Ilan Șor este investigată de procurorii moldoveni sub aspectul trădării de patrie. Anunțul a...

Kadîrov suferă de o boală gravă care poate duce la deces. Planurile Moscovei pentru a menține stabilitatea în Cecenia

Liderul cecen Ramzan Kadîrov, om de bază pentru regimul de la Kremlin, suferă de peste cinci ani de necroză pancreatică, o afecțiune care poate duce la deces. El ar fi fost la spitalul...