Kelemen cere reanalizarea avizului favorabil pentru proiectul Palatului Stirbei

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, va returna vineri Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, spre reanalizare, avizul favorabil dat pentru proiectul Palatului Stirbei din Capitala, au declarat reprezentantii ministerului.

"Nu este vorba despre o respingere a avizului, ci de o solicitare pentru analizare mai atenta", au mai spus sursele citate.

Avizul se refera la un proiect prin care in spatele Palatului Stirbei ar urma sa fie construita o cladire inalta de 38 de metri.

In paralel cu construirea cladirii ar urma sa fie facuta restaurarea integrala a Palatului Stirbei. Noul proprietar al acestuia, omul de afaceri Ovidiu Popescu, doreste ca Palatul sa primeasca o destinatie dubla - comerciala si culturala. Astfel, Palatul ar urma sa gazduiasca galerii comerciale de lux, expozitii de moda, anticariate si cafenele.

Planurile lui Popescu au declansat insa un scandal dupa ce mai multe organizatii neguvernamentale au reclamat faptul ca proiectul nu ar respecta normele urbanistice in vigoare. Alte critici au vizat faptul ca restaurarea Palatului ar trebui facuta inainte de construirea cladirii din spatele acestuia.

Specialistii sunt de parere ca atat restaurarea Palatului Stirbei, cat si punerea in valoare a terenului din spatele sau, sunt binevenite.

"Palatul Stirbei este in pericol pentru ca este in paragina. Singura lui sansa este de a fi imediat consolidat si renovat", a avertizat arhitectul Vladimir Arsene, autorul mai multor proiecte de amploare in Statele Unite si Romania.

In opinia presedintelui Universitatii de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" din Bucuresti, prof. dr. Emil Barbu Popescu, Palatul Stirbei poate fi pus in valoare in zona Podul Mogosoaiei. "El nu poate ramane acolo izolat si cu un teren in spate care sa nu capete un contur. Ar fi pacat, neprofesionist. Trebuie gandit si daca acolo exista intentia de a revitaliza intreaga arie", spune Popescu.

In acest caz, a mentionat Popescu, "este obligatia noastra, sa ajutam, ca profesionisti, cu o solutie mai buna si cu legislatia corespunzatoare pentru ca dezvoltatorul sa fie in stare sa faca ceva". Presedintele Universitatii de Arhitectura din Bucuresti este de parere ca o constructie noua si bine gandita poate "da amploare" monumentului istoric.

Paleologu sustine ca Stolojan a facut lobby in favoarea proiectului

Scandalul legat de Palatul Stirbei a revenit in actualitate joi, cand, la o dezbatere organizata de societatea civila, fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, a sugerat ca prim-vicepresedintele PD-L Theodor Stolojan ar fi facut lobby in favoarea proiectului imobiliar al lui Ovidiu Popescu, iar asta inclusiv prin intermediul Andreei Paul Vass, consilier al premierului Emil Boc.

"Daca proiectul nu se incadreaza in normele urbanistice in vigoare, trebuie respins de catre ministrul Culturii, pentru ca este vorba de responsabilitatea lui si de credibilitatea Comisei Nationale a Monumentelor Istorice", a mai spus Paleologu.

Ovidiu Popescu spune despre afirmatiile lui Paleologu ca sunt de natura sa politizeze un proiect care a fost intotdeauna unul de business. "Acest proiect a urmat cu strictete procedurile si etapele de avizare si refuz ca acesta sa fie asociat cu luptele politice meschine ale politicii dambovitene", a declarat el.

Omul de afaceri a comentat si atitudinea unor organizatii neguvernamentale care contesta proiectul. "Climatul de suspiciune si instigare, pe care multe dintre ONG-uri il construiesc si il intretin, este de natura sa descurajeze si sa alunge oamenii de afaceri. Misiunea de watch dog a societatii civile este un mecanism democratic important insa ONG-urile din Romania au transformat acest mecanism intr-un instrument de santaj si presiune asupra institutiilor statului si deopotriva asupra oamenilor de afaceri", a afirmat Popescu.

Palatul Stirbei a fost finalizat in forma actuala la sfarsitul secolului al XIX-lea si timp de decenii a reprezentat un reper economic si cultural de pe Calea Victoriei. Cladirea a suferit numeroase schimbari in perioada comunista, accentuate dupa 1989: finantarile s-au redus, iar gradul de deteriorare a crescut.

Peste 6000 de români din străinătate s-au înscris pentru a vota prin corespondență la alegerile prezidențiale. Termenul limită pentru înregistarea alegătorilor la parlamentare

Perioada în care alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate puteau să se înscrie pentru a vota prin corespondenţă la alegerile prezidenţiale s-a încheiat. Astfel,...

Mircea Geoană: ”Un nou gest jignitor şi ostil din partea Austriei, la adresa României!”

Mircea Geoană, candidat independent la alegerile prezidențiale, a reacționat după ce Austria s-a opus din nou aderării României la spațiul Schengen pe cale terestră. Geoană a catalogat...