Kelemen Hunor: Dragi romani, nu vrem sa furam Ardealul! Revizionismul privind R Moldova e iresponsabil Interviu

"Am vorbit cu aliatii nostri despre unirea cu R. Moldova? Nu poti sa arunci o tara intr-o asemenea aventura. Un asemenea revizionism e iresponsabil in 2018. Nu putem fi cu voturile noastre revizionisti pe 27 martie si sa nu fim revizionisti pe 4 iunie". Este critica severa a presedintelui UDMR, Kelemen Hunor, la adresa Declaratiei adoptate de Parlament privind unirea cu Basarabia si a discursurilor pe aceasta tema.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Kelemen Hunor a explicat ca maghiarii nu sunt revizionisti: "Nu trebuie sa stam cu fata spre trecut. Viitorul e comun, Romania e patria noastra comuna. Nu vrem sa facem rau niciunui roman, nu vrem sa luam nimic de la niciun roman. Spuneti ca nu vreti sa ne asimilati, spunem si noi ce avem nevoie ca sa pastram identitatea nationala si poate reusim sa ne intelegem".

Principalele declaratii ale lui Kelemen Hunor:

- Problema cea mai mare este unde se iau deciziile care sunt importante, in Executiv sau in partid?

- Trebuie un pact al clasei politice pentru infrastructura, educatie, sanatate si administratie.

- Exista un sentiment in comunitatea maghiara ca se incearca diminuarea drepturilor minoritatilor nationale.

- Nu vrem autonomie pe criterii etnice, ci autonomia teritoriala sau regionala.

- Nu suntem dirijati nici de la Moscova, nici de la Washington.

- Probabil Kovesi nu va fi revocata, filmul s-a terminat, din punctul meu de vedere. Am propus ca subiectul sa fie scos de pe agenda.

- Nu se va ajunge la suspendare din cauza lui Kovesi. UDMR nu ar sustine suspendarea.

- Nu cred ca Timmermans detine adevarul absolut. Romania accepta permanent sa primeasca lectii care pentru unii sunt valabile, pentru altii, nu.

UDMR e la putere sau in Opozitie?

Este in Parlament. Nu suntem la putere pentru nu avem membri in Executiv. Nu suntem nici in opozitie totala, dar nu am fost niciodata in acest sens, pentru ca nu se pune problema ca noi sa devenim vreodata alternativa la guvernare. Votul etnic are o limita de crestere. De aceea, noi nu suntem alaturi de PNL, PMP si USR in acest moment.

Mai sustineti Guvernul Dancila pe care l-ati votat?

Guvernul Dancila nu a depins de voturile noastre. A luat mai multe voturi decat Guvernul Tudose. Noi sustinem acele proiecte despre care credem ca vor fi in beneficiul oamenilor si nu sustinem atunci cand consideram ca nu e in regula.

Ce proiect al Guvernului Dancila sustineti si ce proiect nu sustineti?

E greu de vorbit de proiectele Guvernului Dancila, pentru ca in Parlament lucram pe materialele trimise de Tudose si Grindeanu. Vom discuta punctual de fiecare data. Eu vorbesc acum numai despre principiile in functie de care vor avea sau nu voturile noastre.

Este o guvernare buna pentru traiul cetatenilor romani, inclusiv etnici maghiari desigur?

Trebuie sa asteptam macar 100 de zile pentru a da calificative. Sunt cativa oameni capabili. Cred ca problema cea mai mare este una politica, a coalitiei PSD-ALDE. Unde se iau deciziile care sunt importante, in Executiv sau in partid?

In mod normal, deciziile se discuta in partid, dar trebuie asumate de Guvern. Responsabilul e pana la urma premierul si nu poti sa impui totul de la partid.

Asa se intampla in coalitie?

Nu fac parte din discutiile lor, nu stiu unde se iau deciziile. Nu se explica deciziile politice, premierul nu comunica.

Dna Dancila e un premier autonom, asa cum spuneti ca trebuie sa fie, sau o extensie a unui presedinte de partid care nu poate ocupa el insusi functia?

Nu imi dau seama cine are ultimul cuvant. Guvernele in care noi eram prezenti erau mai bune decat cele din care nu facem parte.

Intr-o declaratie din 15 martie acuzati lipsa de viziune si proiect pentru infrastructura, sanatate si educatie.

A intregii clase politice. Veti spune ca facem parte din ea. Avem si noi 7% vina. In privinta viitorului comun, eu as vrea ca, in urmatorii ani, infrastructura, educatia, sanatatea si administratia sa fie domenii prioritare si pe aceste domenii sa facem un pact intre Opozitie si Putere, pentru a nu mai duce acolo razboiul si competitia politica zilnica. Asa au facut alte state. Si in 10 ani am putea ajunge la dezvoltare reala a acestor domenii fara de care nu poti sa cresti.

In aceeasi declaratie vorbeati despre necesitatea dialogului pentru viitorul Romaniei. Cum vedeti dvs acest viitor?

Desigur. Sunt multe lucruri de discutat inclusiv despre cei 100 de ani din 1918. Fiecare trebuie sa accepte ca exista si o alta interpretare pentru perioada de sfarsit a Primului Razboi Mondial, abordarile diferite trebuie sa fie complementare si nu trebuie sa ne atacam pentru ele.

Nu trebuie sa stam cu fata spre trecut. Eu spun ca viitorul e comun, in sensul ca aceasta e patria noastra comuna Romania, in aceasta forma cunoscuta in secolul XXI. Noi, maghiarii din Romania, vrem sa ramanem pe pamantul nostru natal.

In cadrul Romaniei?

In cadrul Romaniei. Vrem sa ne pastram identitatea etnica, culturala, lingvistica. Nu suntem revizionisti. Si la asta ma voi intoarce, pentru ca ziua de ieri (marti - n.red.) a fost importanta din acest punct de vedere.

Deci in cadrul Romaniei actuale, dar acest lucru inseamna ca si noi credem ca exista chestiuni despre care trebuie sa discutam deschis. Au existat promisiuni din 1918 care nu au fost respectate in totalitate. Exista un sentiment in comunitatea maghiara ca se incearca prin diferite metode, mai mult sau mai putin sofisticate, diminuarea drepturilor minoritatilor nationale.

Care drept al minoritatii maghiare se diminueaza?

Invatamantul este domeniul cel mai clar. Pana am intrat in UE, lucrurile au mers intr-un ritm si intr-o directie, dupa care am intrat in clubul select, sanctiuni nu prea exista, asa ca "hai sa vedem cum mai facem". Pe plan local se fac jocurile.

In urma cu ani auzeam un maghiar din Tinutul Secuiesc, om de afaceri de succes, care spunea ca nu isi trimite copiii la scoli in limba maghiara pentru ca pe aceea o stiu de acasa, iar ei trebuie sa fie educati in romana pentru a se putea descurca oriunde in aceasta tara. A spus ca nu vrea sa ii enclavizeze.

Este un punct de vedere singular.

Deci numai acel maghiar isi doreste ca ai sai copii sa poata lucra si la Constanta, si la Iasi?

Problema e daca tu asiguri ca stat conditiile necesare pentru invatamantul in limba materna si apoi parintele decide. Eu nu in clasele primare am invatat romaneste. Statul roman ar trebui sa accepte, si in ultima vreme a inceput, ca pentru copiii maghiari trebuie sa predai in limba romana dupa alte metode si manuale inca din prima clasa, pentru ca din familie nu stiu romaneste. Am reusit sa modificam Legea educatiei si acum suntem la faza manualelor.

E normal ca in patria Romania sa existe cetateni romani care sa nu stie deloc limba oficiala a patriei?

Daca mama si tata sunt maghiari, nu vor vorbi romaneste acasa nici daca dati OUG. Sunt zone din secuime in care trebuie sa stramuti romani ca sa aiba cu cine vorbi romaneste. Pana la 14 ani, in satul meu natal, nu m-am intalnit cu niciun roman. Exista comunitati compacte.

Legea invatamantului prevede cum functioneaza cele trei universitati multiculturale. La Cluj e bine, la Universitatea de arta Teatrala Targu Mures e bine, la UMF Tg Mures nu se poate aplica legea si instanta zice ca nu poate trece peste autonomia universitara. Ea e peste lege? Legea nu se aplica din 2011 si nu se intampla nimic.

E si problema liceului romano-catolic de la Targu Mures.

Acolo ati obtinut legea, dar a desfiintat-o decizia CCR.

Noi am incercat sa infiintam scoala prin autoritatea locala in 2013-2014, am reusit, nu spun ca nu a existat o problema administrativa, dar ea nu trebuie corectata prin DNA, nu a fost coruptie. Scoala a fost desfiintata, am reincercat reinfiintarea si autoritatea locala a inventat tot felul de chichite. Am vorbit cu patru premieri incepand cu Ciolos, cu presedintele. Unde trebuie sa ma duc sa ma mai umilesc?, am intrebat.

Atunci am zis ca singura posibilitate e legea. Si universitatile sunt infiintate prin lege. Si Catedrala Neamului a fost infiintata prin lege. Dar respect decizia CCR.

Intre timp, am mai modificat legea invatamantului si ea spune ca, daca o retea scolara nu se poate adopta pana la data limita, ministrul Educatiei poate adopta reteaua scolara pentru acea unitate administrativa. Poate infiinta, desfiinta, comasa. Dupa ce vedem motivarea CCR, vom discuta cu Guvernul daca se poate merge pe aceasta varianta.

Nu vrem sa luam nimic de la romani, ar trebui sa inteleaga asta si Ludovic Orban, si Traian Basescu, si Marius Pascan. USR a avut o pozitie cu mult mai echilibrata si europeana.

Ludovic Orban nu mi-a raspuns nici la telefon, nici la SMS-ul prin care l-am rugat sa se gandeasca inainte de a ataca la CCR. A fost un mesaj prost catre comunitatea maghiara dinspre Opozitie si dinspre CCR. E dorinta comunitatii, a Bisericii, ce pierde Romania daca exista o astfel de scoala? Noi vom incerca.

Alt drept care se diminueaza?

Folosirea limbi materne in administratie, macar respectarea Legii 215. Ne trezim ca e atacata, neaplicata, instantele hotarasc contrar spiritului ei.

Si putem trece peste deciziile instantelor?

Nu, dar putem modifica legea pentru a face precizari. De exemplu, scrie ca acolo unde exista 20% o anumita minoritate trebuie sa fie folosita limba materna in administratia locala, placute blingve, dar au existat instante care au spus ca sub 20% legea interzice pentru ca nu prevede, ceea ce e o prostie juridica. Respectam decizia instantei, dar legea trebuie clarificata.

Sa reduceti pragul de obligativitate la 10%?

Era o chestiune maximala, se putea negocia daca nu se isteriza toata Romania. Noi voiam sa clarificam aceste aspecte.

In momentul acesta, cea mai mare provocare la nivelul societatii este recastigarea increderii si vertical, si orizontal, pentru ca acum nimeni nu are incredere in nimeni.

Credeti ca dialogul pentru viitor si recastigarea increderii sunt favorizate de un proiect precum acela privind autonomia pe criterii etnice pentru Tinutul Secuiesc aflat acum in Parlament, promovat de dl deputat Kulcsar-Terza cu explicatia "nu vrem sa fim slugi pe pamantul nostru natal"?

Autonomia teritoriala sau regionala nu e pe criterii etnice. Cea pe criterii etnice e cea culturala. Acolo se iau deciziile pe criterii etnice.

Si aceasta pe ce criteriu e?

Teritorial si pe principiul subsidiariatii. Asta e valabil si pentru celalalt proiect pe care l-am facut. Traiesc si romani pe acel teritoriu si nu ii exclude autonomia. Acest proiect asigura toate drepturile pentru fiecare cetatean. Nici in Tirolul de Sud autonomia nu e pe criterii etnice, ci regionale.

Autonomia teritoriala pentru Tinutul Secuiesc se suprapune perfect pe o harta etnica, adica peste acele localitati in care, spuneati, nu ai cu cine sa vorbesti romaneste. De ce nu ati cerut autonomie pe criterii teritoriale si pentru Dobrogea sau Banat?

Pentru ca nu suntem reprezentatii Dobrogei sau ai Banatului. Noi propunem o autonomie regionala aplicabila in toata Romania pe principiul subsidiaritatii si al descentralizarii, cu cedari de competente catre autoritatile locale indiferent de etnie. Diferenta e ca in zonele unde sunt majoritari etnicii maghiari sau alte nationalitati intervine competenta lingvistica.

Sunt chestiuni cu care nu suntem de acord in proiectul dlui Kulcsar-Terza, dar principiile sunt valabile si, de aceea, il sustinem, asa cum l-am sustinut data trecuta cand a fost in Parlament. Merge in directia promisiunilor facute acum 100 de ani.

Problema Romaniei nu sta in autonomie.

Dar inflamarile nationaliste care se potenteaza reciproc cu siguranta nu o ajuta.

Nu sunt inflamari nationaliste. Romanii nu au incredere in maghiari si maghiarii nu au incredere in romani. Romanii au impresia ca maghiarii din Romania si dupa 100 de ani vor sa faca rau romanilor si tarii.

De ce au aceasta impresie oare?

Nu stiu. Intrebati-i! Maghiarii nu au incredere in romani pentru ca sunt convinsi ca vor sa-i asimileze si dupa 100 de ani. Si avem multe exemple de experiente triste. De aceea, trebuie sa discutam.

Si noi spunem: Dragi romani, nu vrem sa furam Ardealul, nu vrem sa facem rau niciunui roman, nu vrem sa luam nimic de la niciun roman, nici limba, nici religia, nici cultura, nici pamantul, nici sansa de a fi fericiti in viata.

Spuneti ca nu vreti sa ne asimilati, spunem si noi ce avem nevoie ca sa pastram identitatea nationala, ceea ce nu contravine intereselor voastre si poate reusim sa ne intelegem.

Care sunt tendintele de asimilare, concret?

Uitati-va la statistici si vedeti cat de mare e gradul de asimilare. Asimilarea nu e vizibila de la o zi la alta, ci in 30-50 de ani. Cati au fost maghiarii din Timisoara si cati sunt acum? Cati au fost la Cluj si cati sunt acum?

Cati au fost romanii din tara si cati sunt acum? Ati luat in calcul si componenta migratiei din diferite motive, in primul rand economice?

Asta e altceva. Noi spunem ca o natiune puternica, generoasa, care are incredere in propriile forte, nu incearca sa asimilieze minoritatile. Asa era si in secolul XIX in Austro-Ungaria, cand au gresit si austriecii, si ungurii. Au ajuns unde au ajuns.

Cand o minoritate cere ceva, reactia nu trebuie sa fie pumnul in gura, asa cum am simtit anul trecut de cateva ori. Daca vom intelege cauzele lipsei de incredere, vom depasi aceasta faza. Eu asta imi doresc in relatiile romano-maghiare.

Poate neincrederea romanilor pleaca si de la suspiciunea ca UDMR ar fi condus de la Budapesta, de fapt.

Este o prostie inca de la Funar si Vadim Tudor. Deciziile sunt luate de noi.

In coordonare cu Budapesta?

Nu. Nu exista nicio coordonare in privinta deciziilor noastre. Exista un dialog in privinta proiectelor sutinute de Ungaria: invatamant, cultura, rar si economice. Nu tot timpul ne-am inteles si niciodata nu am discutat chestiuni de politica interna.

Budapesta este pe axa cu Moscova?

In masura in care este si Germania pe axa cu Moscova, pentru ca au facut afaceri. La fel Franta, care face si afaceri militare.

Aici e vorba si de pozitiile politice ale lui Viktor Orban.

Romania a expulzat un diplomat rus din solidaritate cu UK, Ungaria a expulzat un diplomat rus. In rest, cine ce jocuri economice face e o chestiune discutabila. Unii au voie sa faca afaceri cu Rusia, altii nu au voie. Eu am spus printre primii ca dinspre Moscova nu a venit niciodata nici libertate, nici prosperitate, nici securitate. Nu suntem dirijati nici de la Moscova, nici de la Washington.

A fost adoptata in Parlament o declaratie privind unificarea cu R. Moldova. UDMR s-a abtinut. De ce?

Sentimental inteleg hotararea si discursurile din Parlament. Dar am discutat cu aliatii nostri, cu Washington-ul cu Bruxelles-ul? Cand am fost acceptati in NATO, n-am spus ca vom aduce in interiorul Aliantei un conflict inghetat cu Rusia. Asta s-ar intampla daca s-ar realiza ce doresc politicenii romani in frunte cu Basescu, Dragnea, Tariceanu, Orban, Barna.

Avem garantia in aceste conditii ca, daca va fi un razboi, vor interveni alaturi de noi in baza articolului 5? Daca exista aceasta intelegere, trebuie sa spui poporului. Daca nu exista intelegerea, esti iresponsabil. Nu poti sa arunci o tara intr-o asemenea aventura. Cazul Germaniei a fost o alta situatie, din alt film. Un asemenea revizionism e iresponsabil in 2018.

Si daca se rezolva problema transnistreana, ceea ce nu cred, ar accepta R.Moldova sa se transforme in 5 judete in estul Romaniei? De ce nu vrem sa vorbim despre federalizare?

De unde sa stiti ce vor accepta sau nu sa fie?

M-as mira sa renunte la statalitate pentru asta. Noi am spus ca nu putem fi cu voturile noastre revizionisti pe 27 martie si sa nu fim revizionisti pe 4 iunie. Ori esti permanent, ori nu esti niciodata. Eu nu sunt.

Va fi revocata dna Kovesi?

Nu stiu, dar presedintele a zis ca e multumit, ca nu revoca, are dreptul sa accepte sau sa refuze, deci filmul s-a terminat din punctul meu de vedere. Eu am propus ca subiectul sa fie scos de pe agenda. Expira mandatul peste un an, care e problema?

Va fi suspendat daca nu o revoca?

Nu se va ajunge la suspendare.

Nu ati sustine suspendarea?

Nu. Nu vad motivul si nici interesul. Nu se va ajunge acolo din cauza lui Kovesi.

Ati sustinut modificarea Legilor Justitiei, in pofida criticilor ca ele pun in pericol independenta Justitiei. De ce?

Nu gasesc niciun argument pentru care dependenta Justitiei fata de politic ar creste. CSM-ul e garantul independentei Justitiei si se intareste.

Si atunci cum ati receptat dvs discursul dlui Timmermans care ne-a cerut sa nu facem pasi inapoi in Justitie si sa solicitam punctul de ce vedere al Comisiei de la Venetia?

Eu nu cred ca Timmermans sau Daul sau oricine altcineva detine adevarul absolut. Greseala Romaniei e ca discuta post, nu ante.

Ante, MCV-ul a cerut consultarea Comisiei de la Venetia, ceea ce nu s-a intamplat.

Romania accepta permanent sa primeasca lectii, nu numai in materie de justitie, lectii care pentru unii sunt valabile, pentru altii, nu. In UE exista, din pacate, dubla masura.

Asa vorbeste si Viktor Orban

Are dreptate cand critica unele chestiuni, n-are dreptate in altele. Eu vorbesc ca un pro UE, nu vreau destramarea ei. Dar nu doar elita de la Bruxelles stie care e reteta fericirii, nu poti sa te superi pe austrieci, pe britanici, pe italieni, pentru ca au votat cum au votat.

Aici e vorba de principii, iar statul de drept este unul.

Sigur, dar depinde si ce intelegem prin statul de drept. Si eu cred ca in Romania statul de drept e pus in dificultate si prin asta inteleg nerespectarea legislatiei.

E o problema cand serviciile secrete sunt amestecate cu magistratii. Serviciile sunt importante, SRI are o prestatie extrem de apreciata in relatia cu partenerii nostri, dar nu eu, om politic, ci profesorul Radu Chirita spune ca trebuie sa se explice de ce se dau atat de multe mandate de siguranta nationala, mai multe decat in UE sau SUA.

Drepturile fundamentale sunt respectate? Mai bine scapa trei vinovati, nu neaparat de coruptie, decat sa inchizi un nevinovat.

Stiti dvs un nevinovat in puscarie?

Vorbesc in general, dar da, Nagy Szolt a stat in puscarie nevinovat. 60% din dosar a fost secretizat, nu a avut acces la el nici avocatul. Eu cred ca trebuia sa fie inchis pentru tradare un maghiar. Probabil se va dovedi.

Dar principiile sunt importante, nu cazurile concrete.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...