Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, sambata, ca ceea ce se intampla in Romania anului 2017 reprezinta un "tablou dezamagitor", deoarece, in opinia sa, nu functioneaza statul de drept si democratia si lipseste separatia puterilor in stat.
"Incep cu problema cea mai grava in 2017. Daca reusim sa ne tinem departe de lupta politica ce se da intre partidele politice romane si ne axam doar pe ceea ce se intampla in Romania, atunci, din pacate, tabloul pe care il vedem este dezamagitor.
Nu functioneaza statul de drept, nu functioneaza democratia in Romania. Din pacate, nu putem vorbi de separatia puterilor in stat in Romania, in ziua de azi, pentru ca exista foarte multe suprapuneri in ceea ce priveste prerogativele si competentele puterilor de stat si exista foarte multe abuzuri din cauza acestei lipse a separatiei puterilor in stat.
Legislativul, instantele judecatoresti si Executivul parca au intrat intr-o competitie, intr-o lupta, practic, care isi propune sa aiba rezultat final desemnarea unui invingator ce va fi detinatorul adevarului absolut, ceea ce nu este bine deloc pentru ca acest lucru duce la haos, duce la intimidare si la lipsa completa a unui stat de drept functional si eficient. (...) Niciodata nu stii exact ce se va intampla maine", a precizat liderul UDMR, in raportul politic prezentat la Congresul UDMR, care se desfasoara la Zalau.
Kelemen Hunor a adaugat ca maghiarii din Transilvania vor ca promisiunile facute in 1918, la Alba Iulia, sa devina realitate, iar drepturile minoritarilor sa nu existe doar pe hartie.
"Noi, maghiarii din Transilvania, avem interesul ca Romania sa fie un stat de drept functional, democratic, in care puterile de stat sunt separate, drepturilor minoritarilor sa existe nu numai in sertare, pe hartie, ci si in realitate si promisiunile care s-au facut in 1918 sa devina realitate si sa fim recunoscuti ca minoritate, ca un factor fauritor de stat", a aratat el.
De altfel, si documentul strategic propus spre aprobare Congresului UDMR mentioneaza modificarea Constitutiei, care sa recunoasca "comunitatea maghiara ca element constitutiv al statului si sa situeze pe primul loc cetateanul, nu statul".
