Luni, 10 februarie, Klaus Iohannis și-a anunțat demisia din funcția de președinte al României. Oficialul de la Palatul Cotroceni a rostit un mesaj acid, analizat pentru Ziare.com de Radu Enache, expert în comunicare politică.
Discursul lui Klaus Iohannis, prin care și-a anunțat demisia, a fost atipic, avertizează profesorul de comunicare politică.
„Discursul lui Klaus Iohannis a fost extrem de neobișnuit, atât prin alocuțiune, deci prin anunț, discursul propriu-zis, al demisiei. Nu cred că Iohannis a jucat o scenetă. Cred, dimpotrivă, că a fost pus în fața unei situații în care i s-a impus respectiva demisie, pe loc. Din punctul de vedere al comunicării nonverbale și paraverbale, omul a părut nesigur și mai degrabă emoționat. Nesigur nu de ceea ce spunea, ci nesigur de situația lui, personală”, a comentat Enache.
Pe lângă mimică și tonul vocii, ce au trădat nesiguranță, o altă problemă remarcată de specialistul în comunicare se referă la expresia folosită la finalul discursului.
„Este surprinzător pentru cei care au urmărit toate discursurile și alocuțiunile publice ale lui Iohannis, de când era primar până acum… Luni, la finalul discursului, a folosit expresia ‘Dumnezeu să binecuvânteze România!’, care nu este o expresie românească, ci de import, din America.
La fel precum gestul lui, la evenimentele oficiale, de a ține mâna pe inimă, la intonarea imnului. Aceste lucruri nu sunt specifice unui protocol, unor cutume din țara noastră. Deci Klaus Iohannis, până și prin acest ultim mesaj transmis românilor folosește proceduri străine, ceea ce nu prea face bine nici pentru posteritatea lui, nici pentru starea de spirit a populației”, a mai punctat analistul politic.
Un alt aspect ce merită subliniat se referă la modul în care Iohannis a argumentat decizia de a părăsi funcția de la Palatul Cotroceni. Fostul primar de Sibiu cel mai probabil știa că va fi suspendat de Parlament, deși în ultimii ani a fost un bun aliat al PSD - PNL. Astfel, în cazul unei demiteri prin referendum, Iohannis ar fi pierdut privilegiile specifice funcției prezidențiale.
„Apoi, s-a mai remarcat că tot discursul lui Klaus Iohannis, mai puțin ultimul paragraf, în care-și anunță propriu-zis demisia, este pronunțat într-un timp verbal ciudat: ‘se va face’, ‘se va întâmpla’. Klaus Iohannis știa de dinainte ce se va întâmpla, cu toate că procedura de suspendare a fost inițiată de o minoritate parlamentară. Cu alte cuvinte, în mod normal, dacă PSD, PNL, UDMR și minoritățile naționale ar fi votat împotriva suspendării, suspendarea nu se producea. Firesc ar fi fost ca Iohannis să se fi exprimat la modul condițional-optativ: ‘dacă s-ar întâmpla’, ‘dacă s-ar produce’. De aici deducem că la momentul la care a ieșit Klaus Iohannis în fața poporului, el știa clar ce se va întâmpla. Iar asta înseamnă că partidele din coaliția de guvernare, mai exact parlamentarii din aceste partide, erau deja instrumentați să voteze pentru suspendarea președintelui.
Sigur, de UDMR nu ne putem mira și nici de minoritățile naționale, care funcționează precum un senzor automat. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a fost foarte vocal în a-l acuza pe Klaus Iohannis, în ultima vreme. Dar PSD și mai ales PNL, care a fost pilonul de susținere al lui Klaus Iohannis, de aproximativ trei ani, de la izbucnirea războiului din Ucraina și partidele care au apărat și susținut decizia CCR de a invalida turul 1 al alegerilor prezidențiale, arată că a existat un eveniment care a schimbat ca o zână, cu bagheta magică, părerile clasei politice”, a declarat Enache.
Pe fondul „valului Trump”, poziția lui Klaus Iohannis în fruntea statului român nu-și mai găsea vreo justificare. Oficialul de la Cotroceni a acționat în ultimii ani în baza unor proiecte inițiate de Administrația Biden, amintește Radu Enache.
„Sigur, acum e un ‘secret al lui Polichinelle’, că alegerile din România au fost legate cumva și de alegerile din Statele Unite. Se știa din vara trecută faptul că fostul președinte Joe Biden nu mai este capabil să administreze funcția prezidențială încă un mandat. Înlocuitorul, Kamala Harris, nu era convingător. Și asta se știa. Deja cu mult înainte de alegerile propriu-zise se profila o victorie a lui Donald Trump.
Ceea ce știm este că politicile fostului și actualului președinte american, pe relația externă și în special pe relația războiului din Ucraina, s-au arătat încă de vara trecută opuse și ireconciliabile. Democrații, împreună cu responsabilii din Uniunea Europeană susțineau o escaladare a războiului cu Rusia, în timp ce Donald Trump anunța că va forța o pace în Ucraina. Dacă ne aducem aminte, candidatul așa-numit ‘suveranist’ din alegerile românești, Călin Georgescu, a avut ca punct central în mesajele sale din campanie, pacea și transparentizarea implicării României în conflictul din Ucraina. Se pare că această chestiune a deranjat cel mai tare. Călin Georgescu nu venea din mainstreamul politicii românești, nu a fost susținut de vreun partid și pe de altă parte, s-a opus categoric la ceea ce susțineau partidele românești înainte de alegeri”, a declarat expertul în comunicare.
Demisia lui Klaus Iohannis ar putea fi o consecință a extinderii influenței Administrației Trump în România, susține Radu Enache.
„Toată povestea a fost destul de clar legată de momentul în care președintele Trump a preluat Biroul Oval și administrația Statelor Unite. Dacă ne aducem aminte, Traian Băsescu, după ce a fost ales, lansase o expresie trivială privind politica externă a României: ‘România trebuie să se orienteze numai către ‘licuriciul’ cel mare și să ignore licuricii cei mici’. În perioada Biden a fost clar că interesele ‘licuriciului’ cel mare au coincis cu interesele licuricilor mici din Uniunea Europeană și prin urmare, clasa politică românească, în frunte cu Klaus Iohannis, s-au aliniat cu această politică.
Rostul anulării turului 1 al alegerilor prezidențiale a fost acela de a vedea, până urmă, ‘de unde bate vântul’. Adică de a vedea ce se întâmplă cu noua putere de la Casa Albă. Dacă circa două-trei săptămâni după învestirea președintelui american nu prea s-a vorbit despre România, cu toate că gesturile, acțiunile lui Donald Trump au fost clare, inclusiv prin sistarea finanțării celebrului USAID, acum câteva zile, emisarul special al lui Donald Trump, Richard Grenell a dat un mesaj țintit către România. În mod firesc, demisia lui Klaus Iohannis este rezultatul acestui mesaj. Pe scurt, s-a transmis că ceea ce s-a întâmplat la alegerile din România nu a fost bine, ‘rezolvați problema!’”, a precizat analistul politic.
Richard Grenell, fost director al serviciilor naționale de informații și emisar special al președintelui Trump, a sugerat că administrația Biden a încercat să influențeze recentele alegeri din România. Astfel, nu Rusia a intervenit în alegerile din 2024. Grenell susține că USAID, agenția americană de asistență externă, a fost utilizată pentru a sprijini candidați și inițiative de stânga la nivel global, iar România a fost una dintre țintele vizate, potrivit NYsun.
Pe măsură ce Administrația Trump continuă să-și crească influența în lume, politicienii de la București, care au susținut proiectele Administrației Biden, se află într-o situație ingrată, e de părere expertul în comunicare politică.
„Pe Klaus Iohannis poate că-l doare, personal, pentru că există niște procese, niște dosare, niște semne de întrebare cu privire la casele sale, dar s-ar putea să nu-l doară prea mult pentru că, în general, aceste lucruri nu se mai scormonesc, după ce cauza a fost eliminată.
În schimb, chiar dacă Iohannis va avea o pensie liniștită, partidele din România și parlamentarii sunt foarte neliniștiți de ceea ce se va întâmpla, mai departe. Și atunci, cu siguranță că cele două partide mari, PNL și PSD, au fost cele care au determinat concret demisia lui Klaus Iohannis”, a opinat Enache.
În ceea ce privește lipsa de transparență și disponibilitatea extrem de scăzută la dialog a lui Klaus Iohannis, aceasta se poate explica și prin faptul că oficialul de la Palatul Cotroceni a fost foarte inactiv, în susținerea intereselor României, precizează analistul.
„Îmi pare rău să o spun, dar Klaus Iohannis nu a fost un președinte al României. Klaus Iohannis a fost un soi de administrator, de guvernator al României, din partea Uniunii Europene și în cazul primului mandat Trump și în timpul mandatului Biden a avut și OK-ul Statelor Unite. Dacă ne amintim, Klaus Iohannis a câștigat primul mandat în detrimentul lui Victor Ponta, iar americanii au avut întotdeauna o mare rezervă față de politicienii români care au provenit din partea stângă a eșichierului politic. Cu greu l-au înghițit pe Ion Iliescu și în afară de Ion Iliescu, ceilalți președinți au fost în primul rând agreați de Statele Unite.
Tăcerea și imobilismul lui Klaus Iohannis în ceea ce privește cele două mandate de președinte au avut drept cauză o lipsă de inițiativă personală. Klaus Iohannis primea niște instrucțiuni - nu neapărat să facă ceva, ci și să nu facă anumite lucruri. Conducerea României a fost, din păcate, dictată de statele occidentale, de Bruxelles și Washington, iar dictatele veneau fie direct, fie prin intermediul ambasadelor sau prin alte canale. Klaus Iohannis nici nu putea, nici nu voia să aibă inițiative personale”, a concluzionat Enache, pentru Ziare.com.
Preedintele Iohannis a facut ceea ce societatea si majoritatea... Vezi tot
“Pana nu... Vezi tot