Demisia lui Klaus Iohannis din funcția de președinte este ultimul act dintr-un șir de evenimente care au întrerupt mersul obișnuit al politicii românești. Deși evenimentul este unic în istoria recentă a României, acesta nu a produs un șoc pe piețele financiare, așa cum s-a petrecut la finalul anului trecut. În contextul politic schimbător, investitorii așteaptă să vadă evoluțiile mai de impact, cum ar fi o eventuală moțiune de cenzură.
Luni, 10 februarie, parlamentarii au avut în față cererea de suspendare a șefului statului. Era a treia oară când o astfel de solicitare ajungea pe agenda Birourilor reunite ale Parlamentului. La începutul zilei, președintele Senatului, Ilie Bolojan, spunea că demersul reprezintă „un nonsens instituțional”. Ulterior, polii de putere s-au mutat.
Câteva ore mai târziu, președintele Iohannis și-a anunțat demisia, începând cu data de 12 februarie. Ca lider al camerei superioare a Parlamentului, Bolojan urmează să devină președinte interimar. Pentru prima oară, România a fost martoră la o demisie prezidențială, iar evenimentul a fost analizat și dezbătut ca semnificație pe tot parcursul zilei. Chiar și în acest context, piețele financiare nu au reacționat la anunțul de la vârful statului.
BET, principalul indice al Bursei de Valori București, a început ziua pe verde și, în ciuda unor fluctuații pe parcursul zilei, a încheiat ședința practic la același nivel la care a și început-o. În ședința de marți, cotația BET a urcat ușor, conform graficelor BVB. Pe piața obligațiunilor de stat pe termen lung – o măsură a încrederii investitorilor în perspectivele țării -, randamentul datoriei pe 10 ani a stagnat până la finalul zilei de luni și a crescut la finalul zilei de marți. Deși a urcat la 7,6%, randamentul rămâne sub nivelul de săptămâna trecută, arată o platformă de specialitate.
„Piețele sunt în expectativă”, spune analistul economic Claudiu Vuță, membru al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România. „Prin bănci, oamenii spun că au pus proiectele în așteptare pentru a vedea ce se întâmplă. În România vedem o campanie electorală continuă și nocivă. Toți așteaptă luna mai”, a declarat analistul economic pentru Ziare.com.
România deja a primit un cartonaș galben de la două agenții de rating din Statele Unite, care au înrăutățit perspectiva creditului suveran, de la stabilă la negativă. Un pas către necunoscut în sfera politică – așa cum ar fi o victorie a lui Georgescu sau a unui alt politician de extremă dreaptă – ar putea face ca obligațiunile de stat să ajungă în categoria nefrecventabilă (numită junk), avertizează Vuță.
„Prezența sau absența președintelui Iohannis nu influențează cu nimic. În cazul în care avem extremiști la guvernare, nu doar că ajungem în junk, dar toate persoanele care au credite cu dobândă variabilă vor plăti mai mult din buzunar. Am putea vedea ieșiri din România ale investitorilor străini pentru că nimeni nu stă într-o țară în care toți sunt razna”, punctează analistul, care spune că un astfel de efect ar putea fi văzut dacă actualul Guvern este dat jos prin moțiune de cenzură.
AUR a propus o moțiune de cenzură împotriva Executivului format din PSD, PNL și UDMR. Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat marți că este sigur că aceasta nu va avea șanse de succes în Parlament. „România nu are nevoie în momentul de față de altceva decât stabilitate, predictibilitate și recâștigarea încrederii partenerilor”, a spus oficialul.
„Așteptările cele mai mari sunt pentru alegerile din mai. Probabil pe 19 mai ne va fi deja clar dacă ne aruncăm în prăpastie în timp ce fluturăm naționalist steagul sau mergem înainte”, apreciază Vuță.
Rezultatele din primul tur al alegerilor prezidențiale, în care ultranaționalistul Călin Georgescu a ieșit pe primul loc, iar marile partide tradiționale au coborât prea jos pentru a intra în turul al doilea, au schimbat calculele pentru investitori. În săptămâna de după primul tur, Bursa de la București a pierdut peste 2 miliarde de euro în capitalizare.
Vineri, 6 decembrie, Curtea Constituțională a României a decis anularea scrutinului prezidențial. Deși evenimentul a contribuit la o scindare și mai puternică a discursului public, măsura a fost primită cu brațele deschise de piața de capital. Imediat după ce Curtea a anunțat decizia, indicele BET a făcut un salt de 5%, care s-a domolit până la finalul ședinței. În schimb, în săptămâna următoare, cotația indicelui a crescut cu aproape 8%.
„La acel moment, bursa a crescut pentru că a fost o ușurare cu privire la riscul de a avea un extremist la Cotroceni. Este șocant să vezi că toate declarațiile lui Georgescu sunt din registrul mistic sau cel al basmelor. Statele Unite propun investiții de 500 de miliarde de euro în inteligență artificială, iar Franța vine cu peste 100 de miliarde, noi vorbim despre cal, brazdă, glie și alte cuvinte-cheie, care practic ne aruncă în sărăcie. Idealizăm imaginea satului românesc, marcat de niște inechități sociale și economice profunde”, a declarat Vuță.