Klaus Iohannis, președintele reacțiilor întârziate: ”Cu cetățeanul român în această criză nu a comunicat aproape nimeni cu adevărat”

Klaus Iohannis, președintele României, este recunoscut pentru reacțiile sale întârziate în cele mai multe dintre situațiile delicate apărute.

Evenimentele generate de războiul din Ucraina, cu afluxul de refugiați care a ajuns în România, nu au făcut excepție.

De exemplu, președintele României a ajuns în tabăra de refugiați din Vama Siret în 5 martie, adică în a zecea zi de la izbucnirea războiului și de la momentul în care ucrainenii au început să se îndrepte în masă spre România.

La sfârșitul lunii ianuarie, când tensiunile se intensificau, Iohannis convoca o ședință CSAT privind situația din Ucraina și securitatea în zona extinsă a Mării Negre și pe Flancul Estic al NATO abia 6 zile mai târziu.

Klaus Iohannis nu se va schimba

Analistul politic Adrian Zăbavă a explicat pentru Ziare.com că președintele României ”nu se va schimba” și că ”aceasta este tipologia lui de lucru”. Mai mult, punctează că electoratul a dorit de-a lungul timpului ca acesta să acționeze mai rapid și să fie mai implicat, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

”Klaus Iohannis nu se va schimba și asta e tipologia lui de lucru. Deși o bună parte a electoratului, odată cu trecerea timpului, și-a dorit de la președintele Iohannis un mod de lucru mai orientat către acțiunea imediată și mai implicat în scena politică și socială românească, Klaus Iohannis nu se schimbă.

E un om politic care acționează greu și doar atunci când e sigur de acel lucru. În plus, cred că analizează într-un stil propriu lucrurile, spun asta în sensul în care în criza de față a pus mult mai mult accent la început pe lucrurile diplomatice, care nu au un caracter public, adică sunt sigur că instituțiile statului român, în frunte cu președintele, în prima parte și-au orientat aproape în totalitate resursele către eforturile diplomatice de poziționare și rezolvare a actualei crize lăsând într-un plan secund, sau dând de-o parte cu totul, alte aspecte ale gestionării crizei cum ar fi prezența efectivă în teren sau comunicarea emoțională a situației în care suntem”, explică Adrian Zăbavă.

Comunicare lipsită de emoție

Analistul politic mai spune că atât președintele, cât și instituțiile din România, mizează pe o comunicare ”fadă”, lipsită de emoție, mai ales în momentele de criză.

”Atât președintele Iohannis, cât și instituțiile statului român, nu folosesc comunicarea empatică și emoțională, mai ales în momente de criză. Statul român s-a uitat la ceea ce se întâmplă sub ochii săi și a comunicat fără implicare. A fost ușor de văzut acest lucru mai ales comparând modul în care au comunicat autoritățile române și politicienii de la vârful statului în comparație cu politicienii din Moldova sau din Polonia, sunt două exemple pe care le-am urmărit și care au fost vizibile pentru foarte multă lume.

Noi alegem să comunicăm în niște limite mai fade și urmărind o comunicare instituțională lipsită de vervă și de emoțional, pe când alții înțeleg că într-o situație de criză de genul ăsta, mai ales când e nevoie de implicarea populației într-un fel sau altul, sau de comunicarea unor lucruri către populație, în situația de față era nevoie de o liniștire a populației și cu privire la ceea ce se întâmplă în buza graniței noastre. Deși exista această nevoie, statul român și politicienii de la vârful instituțiilor aleg să nu se implice emoțional în comunicare și să nu facă mai mult decât să traseze niște linii informaționale, pline de informație, dar goale de emoție”, mai spune Adrian Zăbavă.

Acțiunea întârziată a președintelui Iohannis

Analistul politic mai arată că acțiunile lui Iohannis sunt ”întârziate” și că de cele mai multe ori limbajul folosit nu este ”apropiat de limbajul simplu al cetățeanului”.

”Dacă e să tragem o linie, cam ăsta e portretul președintelui Iohannis în câteva cuvinte, adică acțiunea este întârziată, cel puțin ca urmare a unor multiple analize, fără să se implice direct în întâmplări, sau poate doar mult mai târziu, iar comunicarea e de cele mai multe ori limitată și neapropiată de un limbaj informal, simplu al cetățeanului. Cu cetățeanul român în această criză nu a comunicat aproape nimeni cu adevărat de la vârful statului într-un limbaj în care cetățeanul să înțeleagă ce se întâmplă în jurul lui”, concluzionează Adrian Zăbavă.

Motivul pentru care Polonia cere oprirea ajutoarelor sociale pentru bărbații ucraineni refugiați

Ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a propus oprirea plății ajutoarelor sociale pentru bărbații ucraineni de vârstă militară aflați în Europa, în scopul de a-i determina...

Vizita lui Putin în Mongolia a avut și un scop ascuns. Să se consulte cu șamanii despre război

Vizitele lui Vladimir Putin în Tuva și apoi în Mongolia de la începutul lunii septembrie au avut un scop ascuns pe lângă cel oficial - să comunice cu șamanii, susține jurnalistul rus...