Doua asociatii de magistrati fac un apel public la Iohannis, Orban si Predoiu sa vina cu o solutie imediata in cazul Sectiei Speciale

Doua asociatii de magistrati le cer lui Klaus Iohannis, Ludovic Orban si lui Catalin Predoiu sa gaseasca solutii imediate pentru modificari legislative in cazul Legilor Justitiei, prin care sa fie aplicate toate recomandarile institutiilor internationale relevante: Comisia de la Venetia, Comisia Europeana, Parlamentul European, GRECO, Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni si Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni.

"Romania a traversat in ultimii ani o perioada de regres, in care atacurile la adresa magistraturii si a fundamentelor statului de drept au avut un caracter continuu, desfasurandu-se sub toate formele imaginabile si inimaginabile", se arata in apelul public formulat de Asociatia "Forumul Judecatorilor din Romania" si Asociatia "Initiativa pentru Justitie".

Potrivit sursei citate, este inadmisibil ca magistratii romani sa-si recupereze independenta doar prin deschiderea a zeci de litigii la Curtea de Justitie a Uniunii Europene (cereri de decizie preliminara) sau la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, iar autoritatile statului roman, alese prin vot universal, sa asiste pasiv la degradarea cerintelor statului de drept.

"A fost infiintata o sectie speciala de parchet, care sa ancheteze exclusiv magistrati, lasandu-se impresia ca judecatorii si procurorii erau cu totii infractorii principali ai Romaniei, ni s-au impus bariere in libertatea de exprimare, sefi ai marilor parchete au fost indepartati din functii de factorul politic, normele pentru raspunderea materiala s-au modificat intr-un mod care a socat intreaga lume civilizata, iar meritocratia in magistratura a disparut", se arata in apelul celor doua asociatii.

Apelul celor doua asociati de magistrati, pe site-ul Forumului Judecatorilor din Romania.

Redam integral apelul asociatiilor:

Excelentele Voastre,

Romania a traversat in ultimii ani o perioada de regres, in care atacurile la adresa magistraturii si a fundamentelor statului de drept au avut un caracter continuu, desfasurandu-se sub toate formele imaginabile si inimaginabile.

Am fost etichetati frecvent de puterea politica de la acea vreme drept "sobolani", "corupti", "stalinisti", "securisti", "tortionari", ni s-au promis "lupte in strada" si "pana la capat" etc., amenintari grave si nemaiintalnite aduse independentei justitiei intr-un stat de drept.

Modificarile aduse "legilor justitiei" au incorporat "ura viscerala" impotriva judecatorilor si a procurorilor si dorinta de a schimba din temelii echilibrul care ar trebui sa existe intre puterile unui stat constitutional.

A fost infiintata o sectie speciala de parchet, care sa ancheteze exclusiv magistrati, lasandu-se impresia ca judecatorii si procurorii erau cu totii infractorii principali ai Romaniei, ni s-au impus bariere in libertatea de exprimare, sefi ai marilor parchete au fost indepartati din functii de factorul politic, normele pentru raspunderea materiala s-au modificat intr-un mod care a socat intreaga lume civilizata, iar meritocratia in magistratura a disparut.

Nu au contat nici consultarea reala si efectiva a miilor de magistrati si a Consiliului Superior al Magistraturii, nici incalcarea angajamentelor internationale ale Statului roman asumate in cadrul Uniunii Europene sau Consiliului Europei, nici argumentele si solutiile constitutionale, consacrate in legislatiile si practicile statelor civilizate, cu democratii solide.

Cum democratia si libertatile fundamentale au fost in pericol, constienti ca "obligatia de rezerva a magistratului a devenit subsidiara obligatiei de indignare" (Declaratia privind etica judiciara, adoptata de Adunarea Generala a Retelei Europene a Consiliilor Judiciare, Londra, 2010), nu am ramas indiferenti.

Ar fi fost simplu sa alegem pasivitatea, pentru ca salariile ne crescusera, iar pensiile erau atragatoare, fiind chiar cu 30% mai mari decat salariile.

Asa ca am inghetat pe treptele instantelor, doar pentru ce unii denumeau un "moft" - respectarea statul de drept - in zeci de randuri, am protestat in toate modalitatile posibile, am intrerupt activitatea in instante si parchete tot in acest scop.

Nu am facut-o pentru noi, ci pentru toti cetatenii acestei tari, constienti ca dezvoltarea ei sanatoasa nu va putea fi posibila in lipsa unei justitii independente si eficiente.

V-am solicitat, Domnule Presedinte, in multiple randuri, sesizarea Comisiei de la Venetia, pentru a preintampina un dezastru legislativ.

Nu am renuntat nici cand ne-ati spus ca e prea tarziu si nici cand obiectiile trimise de dumneavoastra Curtii Constitutionale erau respinse ca tardive. E drept, am solicitat acelasi lucru tuturor subiectilor de sezina interni (presedinti de camere parlamentare, prim-ministru, ministrul justitiei), fara vreun rezultat.

Am scris atunci Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, care a inteles situatia concreta si a sesizat Comisia de la Venetia, inaintea oricarei autoritati din Romania. Asa au aparut avizele Comisiei de la Venetia, apoi reactiile in cascada ale Comisiei Europene, Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni, Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni si ale intregii lumi civilizate, ingrijorate si chiar oripilate de realitatea romaneasca.

A aparut si necesitatea convocarii unui referendum pentru statul de drept, al carui spirit nu poate fi negat, laolalta cu dorinta exprimata de majoritatea covarsitoare a celor ce au votat de inlaturare neintarziata a efectelor daunatoare respectarii minimale a cerintelor statului de drept.

Intr-o atare stare de lucruri, nimeni nu mai poate nega necesitatea emiterii rapide a unui act legislativ, prin care toate recomandarile institutiilor internationale relevante (Comisia de la Venetia, Comisia Europeana, Parlamentul European, GRECO, Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni etc.) sa fie aplicate fara exceptie si fara artificii care sa aduca atingere esentei lor.

Nu se pot perpetua conduite contrare unor standarde minimale specifice unei democratii consolidate (spre exemplu, declansarea procedurilor de numire a procurorilor de rang inalt fara punerea in acord a dispozitiilor legale in materie cu recomandarile internationale, fara transparenta si meritocratie, sau mentinerea unei structuri de tipul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie etc.) si nici nu se poate ignora influenta negativa a Legii recursului compensatoriu asupra sentimentului de liniste si incredere a cetatenilor, ce se transpune si asupra activitatii organelor de urmarire penala si a instantelor judecatoresti, care trebuie sa asigure tinerea sub control a fenomenului infractional, in conditiile unei cresteri constante a volumului de activitate si ale subdimensionarii schemelor de personal.

Este inadmisibil ca magistratii romani sa-si recupereze independenta doar prin deschiderea a zeci de litigii la Curtea de Justitie a Uniunii Europene (cereri de decizie preliminara) sau la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, iar autoritatile Statului roman, alese prin vot universal, sa asiste pasiv la degradarea cerintelor statului de drept.

In acelasi context, nu poate fi ignorata nici lipsa de preocupare a puterii legislative si a celei executive fata de victimele infractiunilor, fata de crearea unor mijloace juridice apte sa protejeze siguranta cetateanului - care sa evite subrezirea capacitatii de lupta a statului impotriva proliferarii criminalitatii, cu precadere a celei organizate - ori fata de potentialul de subminare a capacitatilor interne in materia luptei impotriva coruptiei si a infractionalitatii in general, care poate pune in pericol insusi parcursul Romaniei ca stat membru al Consiliului Europei.

De asemenea, nu poata fi ignorata lipsa de preocupare fata de indeplinirea conditionalitatilor necesare accederii la spatiul Schengen - recunoscut ca spatiu de libertate, securitate si justitie, in cadrul caruia se pune accent, in mod esential, pe capacitatea de control al frontierelor externe - prin anularea eforturilor autoritatilor romane de a respecta partenerii europeni, desfasurate constant in ultimii 20 de ani.

Va cerem sa nu abandonati principiile pentru conflicte anodine si cronofage.

Va solicitam sa respectati independenta justitiei, neutilizand instrumente contrare acesteia, si sa gasiti solutii imediate pentru modificari legislative, in acord cu standardele statului de drept si cu spiritul in care au votat milioanele de cetateni la referendumul din mai 2019, in concordanta cu recomandarile tuturor entitatilor internationale relevante.

Excelentele Voastre, se pare ca timpul nu mai are rabdare si ca orice intarziere este daunatoare intereselor unei intregi natiuni.

Va rugam sa primiti expresia inaltei noastre consideratii.

Asociatia "Forumul Judecatorilor din Romania", judecator Dragos Calin, co-presedinte si judecator Lucia Zaharia, co-presedinte;

Asociatia "Initiativa pentru Justitie", procuror Sorin Marian Lia, co-presedinte si procuror Bogdan-Ciprian Pirlog, co-presedinte.

I.S.

Vot interzis la locale pentru unii alegători cu domiciliul în străinătate. Decizia aparține Biroului Electoral Central

Alegătorii cu domiciliul în străinătate, care şi-au stabilit reşedinţa în ţară, începând cu data de 11 aprilie 2024, nu vor putea vota la alegerile pentru autorităţile administraţiei...

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. "PNL-PSD continuă acapararea statului român"

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...