Klaus Iohannis sau Liviu Dragnea: ce e pus in joc la referendum

Antipesedismul va fi conceptul-umbrela sub care se va desfasura, la 30 de ani de la FSN-ul lui Iliescu, campania politica pentru 26 mai, in care un vot e pentru Europa, iar celalalt pentru sau contra lui Liviu Dragnea.

Presedintele Klaus Iohannis cere romanilor, de la pupitrul Cotrocenilor, sa vina la vot, in 26 mai, si sa voteze impotriva PSD-ului care a abuzat de putere, pana intr-acolo incat sa modifice legile din justitie pentru ca un grup restrans sa poata scapa de sanctiuni, in cazul in care membrii lui au incalcat sau incalca legea.

In felul aceasta, Iohannis isi pune la bataie al doilea mandat.

Abdicarile de traseu ale lui Klaus Iohannis in momente importante ale guvernarii in care PSD a deposedat institutiile statului de atribute esentiale si a incercat sistematic subordonarea justitiei unor interese de grup au deceptionat electoratul.

Au fost acele momente in care presedintele a parut ca se retrage din propria functie, pe masura ce PSD avansa in confiscarea prerogativelor prezidentiale si amintesc aici doar doua dintre acestea:

- Politica externa - Memorandumul privind relocarea ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim, in care presedintele, titular al politicii externe, nu doar ca nu a avut un rol, dar nici nu a fost informat;

- Numirea prim-ministrului - La numirea Vioricai Dancila, presedintele a luat act practic de propunerea lui Liviu Dragnea si a decis cea de-a treia sansa, fara ca macar sa ceara un ragaz consistent sau o alternativa.

La capatul unor luni in care regimul politic al lui Liviu Dragnea a pus la bataie insasi calitatea de membru al Uniunii Europene a Romaniei, prin nesocotirea principiilor si mecanismelor europene, presedintele si-a pus la bataie al doilea mandat, cerand un vot direct, inainte de termen.

I se va reprosa presedintelui, in mod principial, ca a transformat referendumul pe teme de justitie intr-un moment eminamente politic.

E o critica usor de demontat, pentru ca nu ar fi fost nevoie de titularul ultim al suveranitatii - natiunea - pentru a stabili noi limite in relatia de putere politica/justitie, daca un grup politic care a obtinut majoritatea parlamentara nu ar fi luptat corp la corp cu magistratii, pentru a-si obtine libertatea si privilegiile, oricat ar fi incalcat principiile democratice.

Asadar, presedintele a anuntat ca referendumul din 26 mai este unul contra lui Liviu Dragnea.

A cerut, pe modelul lui 1996, un vot direct si clar contra PSD, renuntand la nuantele de gri: e important sa stim, a spus Iohannis, cati suntem cei care vrem sa inlaturam PSD de la o putere transformata in regim discretionar. Nu se putea trece o astfel de intrebare fatis pe buletinul de vot, pentru ca ar fi pus la indoiala legitimitatea institutiilor deturnate de PSD - Parlament sau Guvern.

Antipesedismul va fi conceptul-umbrela sub care se va desfasura, la 30 de ani de la FSN-ul lui Iliescu, campania politica in care un vot e pentru Europa, iar celalalt pentru Liviu Dragnea.

Sunt cateva riscuri majore pe care presedintele Iohannis si le-a asumat:

1. Invalidarea referendumului va echivala cu invalidarea celui de-al doilea mandat la Cotroceni.

Klaus Iohannis a anuntat ca va face campanie si ca intra astfel si in cursa pentru un nou mandat prezidential. Ca atare, validarea referendumului va transfera - sau nu - un capital simbolic asupra legitimitatii de a cere inca un vot pentru Cotroceni.

2. Invalidarea referendumului sau cazul putin probabil al validarii prin prezenta, dar cu invalidarea intrebarilor - un raspuns NU - inseamna cautionarea regimului politic al lui Liviu Dragnea.

Si daca Dragnea a trecut peste institutiile europene, protestele civile si criticile magistratilor pana acum, sa ne imaginam cum va actiona dupa 26 mai, in cazul in care romanii nu voteaza la referendum!

3. Un esec al referendumului - fie prin neparticipare, fie prin obtinerea unor raspunsuri negative - se va transfera asupra Opozitiei, inaintea unor alegeri interne cu miza uriasa: prezidentialele, legislativele si localele.

Practic, nereusita ar reseta intregul echilibru politic, iar marii actori din afara PSD-ului vor fi nevoiti sa se repozitioneze pe teme majore, in contextul in care PNL isi atinge scorul istoric, iar PLUS/USR devine o alianta sudata.

4. Daca referendumul nu trece, tema presanta a justitiei si a limitarii influentei politice asupra acesteia nu mai are loc pe agenda publica.

Daca, insa, referendumul este validat, atunci el va avea forta de a reseta contractul dintre electorat si politic. Potentialul simbolic este unul pe care Romania il tot poarta, ca proiect, din 1990 incoace, inca de la Punctul 8 de la Timisoara.

A mai bifat ceva presedintele, transformand fatis referendumul intr-unul care va cerne pesedismul de antipesedism, si anume o conversie de teme. PSD se chinuie de cateva saptamani sa confiste tema anticomunismului, compromitand-o si impunand-o denaturat pe agenda, prin campanii de linsaj si fake news-uri, iar Iohannis a contracarat uzurparea cu o oferta clara: antipesedismul.

Strategia PSD a fost, din capul locului, aceea de a minimaliza referendumul pentru justitie.

Joi, dupa ce presedintia a anuntat intrebarile, prin purtatorul de cuvant, punctajul PSD/ ALDE a fost acela de a trimite in derizoriu initiativa prezidentiala: intrebarile sunt inutile, toata lumea e de acord cu ele, asa ca un referendum e redundant.

Asta au scris social-democratii in comunicate, dar narativul lor a fost demontat de iesirea lui Klaus Ioahnnis. Anuntand ca scrutinul e, de fapt, unul politic, contra guvernarii PSD si a regimului Dragnea, dupa ce pesedistii au comunicat toata ziua ca ei sunt de acord cu temele referendumului prezidential, Iohannis a ironizat strategia de boicot.

PSD, ALDE si, de ce nu?, UDMR-ul care a votat cot la cot modificarea Codurilor Penale, sunt acum fortati sa ceara un vot pentru Dragnea.