Vaccinul anti-PSD: "Clasei politice ii e teama de strada mai mult decat de orice condamnare penala" - Interviu

PSD a crezut ca totul ii este permis, a confundat slabiciunea adversarilor sai politici cu slabirea sentimentului anti-PSD a unei parti din societate, dar a facut si eroarea de a-l subestima pe presedintele Iohannis. Forta revansei societatii anti-PSD si revansa presedintelui s-au compus intr-o forta inedita, care va pune in dificultate majoritatea PSD-ALDE atat timp cat aceasta va guverna, afirma politologul Alexandru Gussi, doctor in stiinte politice al Institut d'Etudes Politiques de Paris si fost consilier prezidential.

Aceasta furtuna se va prelungi pentru PSD cata vreme cuplul Dragnea-Grindeanu reprezinta partidul. Daca nu gasesc repede solutii politice si de comunicare, e posibil ca acest moment sa reprezinte un adevarat vaccin anti-PSD pentru mult timp de acum incolo, apreciaza Alexandru Gussi intr-un interviu acordat Ziare.com.

"Politic vorbind, seful statului e castigatorul momentului. A intors o situatie care parea disperata pentru domnia sa. PSD trebuie sa accepte schimbarea Guvernului si sa propuna un nou prim-ministru, care sa aduca increderea pe care cel actual a pierdut-o definitiv. Presedintele Iohannis ar trebui sa garanteze ca nu va profita de moment pentru a incerca constructia unei noi majoritati", spune politologul.

La nici doua luni dupa alegeri apatice, cu prezenta mica si victorie zdrobitoare a PSD, am vazut o activare fara precedent a societatii romanesti pe o tema de principiu, nu legata de bunastarea imediata. Care este lectura dvs asupra acestui moment, pe care nu stiu cata lume il putea anticipa? Putem vorbi de manipulare?

Un fenomen social de o asemenea amploare poate fi numai partial definit de elementul declansator. In interpretarea mea e vorba de partea vizibila a unei profunde angoase colective. Independent de starea social-economica obiectiva a oamenilor, prezentul si, mai ales, viitorul par mai putin lizibile ca niciodata.

Liderii politici si titularii principalelor functii in stat au in principiu un rol decisiv in a defini riscurile prezentului si viitorului, implicit in a da incredere corpului social ca acestea sunt sub control. O incredere care s-a evaporat din multiple cauze, inclusiv proasta guvernare, dar cea mai vizibila cauza e coruptia.

Coruptia nu numai ca realitate, ci si ca simbol, ca acel ceva devenit un element de definire, deci si de delegitimare a clasei politice, partidelor, institutiilor centrale si locale. Or, statul insusi e un concept, e dependent de dimensiunea simbolica.

Atunci cand o parte semnificativa din populatie identifica statul, guvernantii, cu infractorii, atunci contractul social e in criza. Fata de dimensiunile si gravitatea acestei crize povestea cu manipularea politica e in acelasi timp prea evidenta si marginala.

Avem doua Romanii ireconciliabile, una in Piata Victoriei, una in fata Palatului Cotroceni?

In ciuda existentei unor manifestatii pro-PSD si anti-Iohannis, observam ca cele doua fenomene sunt asimetrice. Si nu e vorba numai de numarul participantilor, ci si de resorturi si de natura fiecaruia. Poti avea senzatia stranie ca apartin unor temporalitati diferite.

Totusi, as observa legitimitatea ambelor: unii apara niste principii si contesta un guvern in care si-au pierdut orice incredere, altii apara un guvern proaspat ales care promoveaza politici pe care le considera benefice pentru ei.

Nu trebuie sa cadem in capcana de a deduce esenta fiecareia dintre miscari din declaratiile si sloganurile participantilor aflati in febra unor revendicari. Societatea romaneasca de azi e mult prea diversa ca sa se imparta numai in doua si destul de matura cat sa nu fie antrenata in miscari sociale ce ar putea deveni ireconciliabile.

E adevarat, insa, ca, atunci cand vorbim despre criza de incredere intre societate si elitele sale statale, trebuie s-o adaugam pe cea din interiorul societatii romanesti. Ambele crize sunt endemice, dar acum pare ca se afla pe o panta in care se agraveaza, iar simpla depasire a actualei febre publice nu inseamna deloc ca nu se va agrava si mai mult.

A facut PSD o eroare strategica de proportii cu OUG 13?

Pe 11 decembrie, PSD a avut un scor istoric, dupa o asemenea victorie, a crezut ca totul ii este permis, macar pentru perioada postelectorala. Nici nu a asteptat sa se aseze bine la putere, semn ca avea sentimentul ca nici nu plecase vreodata de acolo.

A repetat o greseala clasica a PSD: a confundat slabiciunea adversarilor sai politici cu slabirea sentimentului anti-PSD al unei parti din societate. Dar a facut si eroarea de a-l subestima pe presedintele Iohannis. Nu numai de a subestima puterea potentiala a acestuia, ci si, poate mai ales, de a subestima dorinta lui de a iesi dintr-un colt in care parea aruncat pana la sfarsitul mandatului.

Forta revansei societatii anti-PSD si revansa presedintelui s-au compus intr-o forta inedita, care va pune in dificultate majoritatea PSD-ALDE, atat timp cat aceasta va guverna. Dar acest rezultat nu era simplu de prevenit, tocmai pentru ca nimeni nu anticipase faptul ca realitatea tectonica a neincrederii in elita politica isi va gasi expresia imediat dupa alegeri si ca va atinge proportii fara precedent dupa 1989.

Efectele electorale asupra PSD, deja cuantificate de un prim sondaj, vor fi pe termen lung sau lumea va uita?

Traim intr-o lume a fluxurilor de informatii, maine uitam tot, dar acest tot poate fi reamintit oricand, chiar poimaine. PSD poate conta pe adversarii sai ca acest episod sa revina in memoria publica in fiecare moment delicat din viitor.

Totusi, va fi esential cum va iesi PSD din aceasta furtuna care se va prelungi cata vreme cuplul Dragnea-Grindeanu reprezinta partidul. Daca nu gasesc repede solutii politice si de comunicare, e posibil ca acest moment sa reprezinte un adevarat vaccin anti-PSD pentru mult timp de acum incolo.

In PSD vedem o oarecare tensiune. Ce este de asteptat sa se intample in partid dupa acest moment?

Majoritatea PSD-ului a fost anesteziata de prezenta multimii in strada. Acum se trezesc, au sentimentul ca nu meritau asta, ca tot universul conspira impotriva lor. Asta poate duce la radicalizare. O radicalizare care nu e numai politica, ci si institutionala. Institutiile care lupta impotriva coruptiei se simt agresate de PSD. Si reciproc.

Cine conduce PSD-ul e problema acestui partid, dar lipsa de incredere in Guvern si riscul escaladarii conflictului inter-institutional cere o interventie a presedintelui. Si nu pentru a pune gaz pe foc si a face placere demonstrantilor, asa cum am vazut in discursul adresat Parlamentului.

Sunt momente in care oamenii politici se transforma macar temporar in oameni de stat si cauta nu popularitate, ci solutii realiste. Cauta un compromis. Asta se face prin negocieri formale si informale. Sper ca acestea au loc.

PSD trebuie sa accepte schimbarea Guvernului si sa propuna un nou prim-ministru, care sa aduca increderea pe care cel actual a pierdut-o definitiv. Presedintele Iohannis ar trebui sa garanteze ca nu va profita de moment pentru a incerca constructia unei noi majoritati.

Credeti in autenticitatea unei rupturi intre Dragnea si Grindeanu?

Dupa 2000, premierii au condus principalul partid de la guvernare: Nastase - PSD, Tariceanu - PNL, Boc - PDL, Ponta - PSD. Exceptiile Ungureanu si Ciolos confirma regula ca lipsa parghiei politice te condamna la instabilitate sau la sterilitate.

Cazul Grindeanu e special, pentru ca a fost prezentat de la inceput ca o prelungire a liderului PSD, fara autonomie politica. Ideea autonomizarii sale acum mi se pare absurda in contextul in care el nu mai poate oferi partidului un plus de credibilitate.

Fie Dragnea il sacrifica pe Grindeanu si propune pe cineva acceptabil de catre presedinte, fie, desi e mai greu, PSD isi gaseste alt lider. Acesta va fi greu de refuzat de catre seful statului pentru a fi desemnat premier.

Va renunta PSD la planul dezincriminarii sau va merge mai departe cu orice risc?

Exista in contextul postcomunismului romanesc, nascut dintr-un moment revolutionar, o forma de magie a strazii. Romanii sunt in general pasivi, dar nu poti guverna impotriva strazii, atunci cand ea se manifesta.

Clasei politice ii e teama de strada chiar mai mult decat de orice condamnare penala care e, totusi, individuala. PSD nu cred ca se va sinucide pe frontul penal. Cred ca va cauta alte fronturi pe care sa inainteze.

De ce PNL si USR nu reusesc sa capteze politic protestul?

Ambele vin dupa ce alianta lor informala pentru sustinerea lui Ciolos a esuat lamentabil. Ambele sunt in plin proces de alegere a structurilor interne. In fine, ambele au votanti in piata, dar care i-au votat pentru ca i-au respins pe ceilalti, fiind departe de a se identifica cu vreunul dintre cele doua partide.

De aici incolo, motivele sunt foarte diferite. Unul e identificat ca parte a clasei politice detestate de cei din piata. Celalalt e nou, dar nu si-a articulat un discurs politic prin care sa spuna cine este si cine nu este.

E frapanta masura in care spiritul a ceea ce vrea sa reprezinte USR e in strada, dar deocamdata nu pare ca USR convinge strada sau o poate reprezenta altfel decat folcloric, punandu-si la brat esarfe tricolore.

Pe de alta parte, e semnificativa campania de presa impotriva lui Nicusor Dan. Si asta chiar si intr-un loc ca Antena 3, unde liderul USR si reprezentantii acesteia fusesera foarte prezenti in campania electorala. E semnul ca in diferite zone USR e identificat ca putand deveni principalul partid beneficiar al manifestatiilor de strada.

Ce solutie politica poate exista pentru cei care nu au fost la vot in decembrie, dar au iesit acum in strada, pentru cei 41% care spun ca nu se simt reprezentati de niciun partid politic? Fara captarea lor putem discuta despre o autentica "revolutie alba"?

Raspunsul e banal: fie schimba actualele partide, fie fac unele noi. Exista o energie sociala care poate fi captata in miscari politice de toate culorile. Nu cred insa in revolutii albe. Revolutiile au totdeauna o culoare. Ipoteza mea e ca centrul de greutate al miscarii sociale actuale vizeaza rescrierea contractului social.

Deocamdata e insa numai un instinct implicit al unei parti mai occidentalizate a societatii. Aceasta vede in anticoruptie un numitor comun pentru ca pe alte subiecte intervin interese si conceptii diferite. Suntem din acest punct de vedere la un stadiu care aparent e antipolitic, dar de fapt e pre-politic. Articularea unor identitati politice ar fi o evolutie naturala si de dorit.

S-a reinventat Klaus Iohannis in lupta cu "elefantii"? Este el castigatorul politic al momentului?

Raspunsul este pozitiv la ambele intrebari. Cu o subliniere pe precizarea "al momentului". Iohannis a fost cel care a anuntat ce vrea sa faca Guvernul mult inainte ca acesta sa actioneze, apoi a amanat o decizie a acestuia. Astfel, a fost credibil in a defini in termeni maniheisti ce a facut Guvernul dupa ce acesta chiar a actionat si apoi a devenit credibil pentru a mobiliza oamenii.

Deci da, politic vorbind, seful statului e castigatorul momentului. A intors o situatie care parea disperata pentru domnia sa. A imbratisat strada cu riscul de a altera distinctia intre societate civila si stat. Si-a asumat mai ales doua riscuri majore.

Primul e ca la un moment dat sa vrea sa guverneze si strada sa se intoarca impotriva sa. Al doilea e ca a crescut riscul de a fi suspendat, poate chiar demis. PSD blocat la mantinela poate gasi in a treia suspendare o forma de a se razbuna.

O parte a societatii, votantii actualei majoritati, s-ar putea sa fie de acord si sa se ajunga chiar la o demitere. Un motiv in plus sa speram ca se va gasi o solutie de compromis din care sa rezulte un guvern credibil si un presedinte care nu actioneaza sub spectrul amenintarii demiterii sale.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...