Constitutia Romaniei a fost gandita astfel incat institutiile statului sa functioneze, nu sa fie blocate unele de altele, si tot in spiritul legii fundamentale este ca presedintele sa gaseasca solutii pentru formarea unui guvern, nu pentru respingerea lui in Parlament, iar candidatul la functia de premier este obligat sa ceara un vot de incredere, nu sa faca tot posibilul pentru a fi respins.
Observatiile sunt facute de Augustin Zegrean, fost parlamentar si presedinte al CCR, in conditiile in care asteptam ca luni Curtea Constitutionala sa dea o decizie cu privire la conflictul constitutional sesizat de presedintii camerelor parlamentare, dupa ce Klaus Iohannis l-a insarcinat cu formarea guvernului tot pe Ludovic Orban, abia revocat prin motiune de cenzura.
Reamintim ca Guvernul Orban a fost demis pe 5 februarie, cu cel mai mare numar de voturi din istorie (261), fiind al cincilea guvern care pica astfel, dupa cele conduse de Emil Boc ( 2009 - 254 de voturi), Mihai Razvan Ungureanu ( 2012 - 235 de voturi), Sorin Grindeanu ( 2017 - 241 de voturi) si Viorica Dancila ( 2019 - 242 de voturi).
Dupa consultarile constitutionale obligatorii cu partidele parlamentare, presedintele Klaus Iohannis a anuntat ca il propune ca premier tot pe Ludovic Orban, abia revocat, cu obiectivul asumat public de declansare a alegerilor anticipate, prin respingerea a doua propuneri de guvern de catre Parlament si dizolvarea forului legislativ.
De asemenea, PNL a decis sa mearga in Parlament cu acelasi premier si aceiasi ministri, fara exceptie, si cu un program de guvernare usor ajustat, dar nemodificat in punctele esentiale.
De partea cealalta, presedintele PSD si al Camerei Deputatilor, Marcel Ciolacu, a anuntat ca social-democratii vor astepta in birouri decizia de luni a Curtii Constitutionale si nu vor participa la investirea Guvernului Orban II.
Intrebat de Ziare.com la ce fel de decizie sa ne asteptam din partea CCR, Augustin Zegrean ne-a raspuns: "Curtea este suverana. Si s-ar putea sa avem o surpriza".
"Aceasta Constitutie, care este atat de hulita, a fost gandita in asa fel incat institutiile statului sa functioneze, nu sa NU functioneze. Nu s-au dat atributii institutiilor statului prin care sa se blocheze functionarea", ne-a mai spus Augustin Zegrean.
Intrebat daca, vreodata, Curtea Constitutionala a luat in dezbatere o asemenea situatie, fostul presedinte al CCR ne-a invitat sa citim Decizia 80 din 2014, cand Curtea a fost chemata sa se pronunte cu privire la o propunere de revizuire a Constitutiei, initiata de fosta USL (PSD-PNL) dar respinsa de Curte, in care apare "o discutie cu privire la desemnarea premierului".
Si chiar daca intre timp s-a schimbat componenta CCR, "practica se pastreaza, nu poti sa zici azi intr-un fel si maine altfel, pentru ca atunci chiar nu mai intelege nimeni nimic", a punctat Augustin Zegrean.
"Presedintele trebuie sa gaseasca solutii sa formeze Guvernul, nu sa NU-l formeze. Presedintele NU trebuie sa lucreze pentru dizolvarea Parlamentului, rolul lui este sa desemneze o persoana care sa formeze Guvernul.
Si in Constitutie scrie, la art. 103, ca persoana desemnata sa formeze Guvernul va cere votul de incredere al Parlamentului in termen de 10 zile. Nu poate candidatul sa mearga la Parlament sa ceara sa nu il voteze, el cere sa il voteze! Se presupune ca a fost propus sa formeze Guvernul, nu sa NU formeze. Asta e spiritul Constitutiei. Cine il citeste altfel inseamna ca vrea ca statul sa nu functioneze", a mai afirmat Augustin Zegrean.
Pe de alta parte, CCR ar putea decide luni in favoarea cuplului Iohannis-Orban, caz in care exista un alt risc, cel al prelungirii procedurii de investire a noului guvern, pentru ca PSD a dat de inteles ca intentioneaza sa boicoteze sedintele comune ale Senatului si Camerei Deputatilor.
Intrebat ce se intampla in acest caz, Augustin Zegrean a precizat, ca si altadata: "Parlamentarii sunt in slujba poporului si nu pot fi trasi la raspundere de nimeni".
"Cam asa se pune problema in democratie. Parlamentarii raspund numai in fata celor care i-au votat. Ei asteapta votul si vor fi sanctionati la alegeri daca oamenii nu sunt de acord cu modul in care ei isi exercita mandatul.
Constitutia nu da solutii, Constitutia e facuta pentru oameni care vor ca tara sa functioneze, nu pentru oameni care nu vor sa functioneze tara. Constitutia e gandita in asa fel incat institutiile statului sa functioneze, nu sa le blochezi", a mai explicat acesta.
Intrebat ce se intampla in prima varianta, adica daca CCR decide in defavoarea cuplului Iohannis-Orban, Augustin Zegrean a explicat: "Asta ar insemna ca e conflict intre Parlament si presedinte si ar trebui sa se iasa din conflict, iar presedintele sa numeasca pe altcineva".
"Daca desemnarea e declarata neconstitutionala, pentru ca din cauza ei s-a produs un conflict juridic, atunci perioada nu intra in calculul de 60 de zile (termenul pana la dizolvarea Parlamentului - n.red.). Deci o luam de la inceput, pentru ca s-a plecat cu o propunere neconstitutionala", a adaugat acesta.
Intrebat daca trebuie asteptata si motivarea deciziei CCR pentru reluarea procedurii, Augustin Zegrean a reamintit ca "presedintele Iohannis de fiecare data spune: 'Sa asteptam motivarea'", insa "nu e obligatoriu sa astepte, pentru ca minuta, dispozitivul deciziei, nu se schimba prin motivare, ci ramane acelasi".
Sesizarea la CCR a fost semnata de Marcel Ciolacu, presedinte al Camerei Deputatilor, si Titus Corlatean, presedinte interimar al Senatului. Pana la 14 februarie partile implicate au putut depune puncte de vedere.
In sesizarea depusa la CCR se arata ca presedintele Romaniei a incalcat vointa Parlamentului nominalizandu-l drept premier pe Ludovic Orban, caruia forul legislativ tocmai ii retrasese increderea.
In acest sens, ar fi fost incalcate principiul colaborarii loiale intre institutiile publice, dar si obligatia constitutionala de a exercita functia de mediere intre puterile statului.
"De asemenea, prin acest demers, presedintele Romaniei a nesocotit si a deturnat de la scopul prevazut de legiuitorul constituant dispozitiile imperative inscrise in art. 114 alin. (2) din legea fundamentala, potrivit carora Guvernul este demis daca o motiune de cenzura, depusa in termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votata in conditiile art. 113.
Nominalizandu-l drept premier pe Ludovic Orban, presedintele Romaniei incalca vointa Parlamentului, care tocmai i-a retras increderea acestuia prin recenta motiune de cenzura. Respingand propunerea de premier formulata de o majoritate parlamentara (Remus Pricopie, propus de PSD si Pro Romania - n.red.), presedintele Romaniei va declansa, astfel cum a declarat, un conflict juridic de natura constitutionala, impiedicand formarea unui guvern, cu scopul declarat de a dizolva Parlamentul si de a ajunge la alegeri anticipate", mai precizeaza documentul.
Initiatorii mai spun, in sesizare, ca, "odata cu solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala, semnalam ca este necesar, totodata, a se stabili conduita la care autoritatile publice implicate trebuie sa se conformeze pentru a fi in concordanta cu prevederile constitutionale".
De partea cealalta, presedintele Iohannis a sustinut, in punctul de vedere transmis Curtii Constitutionale in aceasta speta, ca nu exista niciun blocaj institutional si a precizat ca atributia de a desemna candidatul la functia de sef al Guvernului ii apartine, in mod propriu si exclusiv, presedintelui Romaniei, ea nefiind partajata cu o alta autoritate publica.
In Decizia 80 din 2014, mentionata anterior de Augustin Zegrean, se fac mai multe precizari cu privire la desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru, dintre care retinem doar doua:
"Presedintele Romaniei, neputand avea rol de decident in aceasta procedura, ci de arbitru si mediator intre fortele politice, are doar competenta de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianta politica sau partidul politic care detine majoritatea absoluta a mandatelor parlamentare sau, in cazul in care nu exista o asemenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianta politica sau partidul politic care poate asigura sustinerea parlamentara necesara obtinerii votului de incredere al Parlamentului".
"A nu tine cont de faptul ca cetatenii au ales in favoarea unor competitori electorali care formeaza sau pot forma o majoritate absoluta, de natura a asigura investirea Guvernului, inseamna a afecta in mod decisiv dreptul de vot, intrucat exprimarea dreptului de vot vizeaza, in mod direct, configuratia politica a Parlamentului, iar, indirect, investirea Guvernului".
Se poate aplica numai la... Vezi tot