Cazul Iohannis. Cine pe cine "face"? (Opinii)

Acum, ca dl. Iohannis a fost acceptat fara obiectii pentru conducerea Ministerului de Interne, in discutie, apriga de altfel, ramane pozitia de vicepremier. O chestiune in mare masura de imagine, dar nu numai.

Pe de-o parte, accederea d-lui Iohannis in functia de vicepremier echivaleaza cu introducerea in Guvernul Ponta a premierului alternativa al liberalilor. Dupa cum spunea cineva recent, domnia sa va fi nu atat un vicepremier, cat un contra-premier. Dar nu orice vicepremier.

Din pozitia de coordonator al zonei de aparare nationala, securitate si ordine publica, dl. Iohannis ar avea acces si la institutii care au iesit de sub subordinea ministrului de Interne si au intrat direct in subordinea premierului. De exemplu, "doi s'un sfert", adica DGIPI.

In aceste conditii, este perfect explicabil de ce PSD este greu de convins, iar PNL nu concepe un pas inapoi. PSD se straduieste sa ii aseze pe Klaus Iohannis in pozitia cel mai putin inconfortabila pentru Victor Ponta, in vreme ce PNL vrea, dimpotriva, sa il valorizeze cat mai mult.

Nu ma indoiesc ca formula de compromis va fi gasita. Si asta pentru ca discutia a ajuns in punctul in care un esec grav si o ruptura a USL pe motivul Iohannis - vicepremier ar fi greu decontata de ambele parti.

Schematizand, asa cum face electoratul, mai putin dispus la analize nuantate, am ajuns la faza unei batalii pe functii, adica cea mai detestata si mai frecventa dintre confruntarile de pe scena politica romaneasca.

Daca PSD ar accepta in cele din urma sa ii ofere lui Klaus Iohannis domeniul de care, teoretic, se ocupa acum Gabriel Oprea, ar avea o tripla problema. Pe una am aratat-o mai sus, apoi este vorba de statutul lui Gabriel Oprea, vicepremier fara portofoliu, dar presedintele unui partid esential pentru majoritatea pe cont propriu a PSD.

In plus, o asemenea cedare ar tensiona si mai mult acei social-democrati, nu putini, care nu mai inteleg de ce mai e nevoie de PNL in Guvern si, implicit, de ce sa isi mai asume sacrificiul, nu mare ce-i drept, de functii pe care il face PSD pentru asta. Cedarea PSD nu cred ca este o varianta fezabila.

PNL nu poate face din nou un pas inapoi, renuntand la pozitia de vicepremier pentru dl. Iohannis si nici nu poate accepta ca numarul 2 din PNL sa fie subordonat in Guvern lui Gabriel Oprea.

Teoretic, poate accepta alte insarcinari pentru Klaus Iohannis, riscand insa sa-l expuna unei situatii fie penibila, fie periculoasa.

Viitorul ministru de Interne sustine ca nu ar refuza sa coordoneze partea economica a Guvernului, ceea ce i s-ar parea "interesant". Atat de interesant incat frizeaza absurdul, la fel ca scarpinatul cu piciorul drept la urechea stanga.

Teoretic, ca sa poti coordona ministerele economice trebuie sa cunosti la perfectie problematica acestora. Sa stai zi de zi cu nasul in cifre, in grafice, modele. Cand faci asta in mod serios, cand sa mai ai timp sa conduci unul dinte cele mai complexe ministere ale Romaniei, cum este cel de Interne, care mai si are nevoie de o reformare si disciplinare radicale? Ce nu faci cum trebuie?

Daca dl. Iohannis accepta asa ceva inseamna ca nu doreste decat sa aiba doua placute frumoase pe usa, ceea ce ar arunca asupra domniei sale o imagine de carierism deloc placut electoratului roman.

Combinata cu greutatea despartirii de Primaria Sibiului, ea ar incepe sa arate opiniei publice un neamt foarte romanizat, dambovitean de-a dreptul.

Mai fezabila ar fi a doua varianta, aceea ca dl. Iohannis sa fie vicepremierul insarcinat cu aderarea la Schengen. Dar departamentul Schengen exista deja si face parte, culmea!, exact din structura Ministerului de Interne. Dar sa zicem ca ar fi atributii extinse, care sa implice si Ministerul Justitiei, de exemplu.

Dar asta ar insemna ca Guvernul sa recunoasca explicit ca aderarea la Schengen este o chestiune care nu tine doar de aspectele tehnice acoperite de Ministerul de Interne, ci si de alte criterii, inclusiv referitoare la statul de drept, ceea ce a evitat pana acum cat a putut.

In plus, Klaus Iohannis ar accepta un cartof foarte fierbinte, adica un esec previzibil, cat timp aderarea noastra la Schengen, chiar intr-o prima etapa, anul acesta, este putin probabila cat timp sunt tari care cer pentru acceptul lor cel putin doua rapoarte MCV pozitive. Deocamdata nu avem nici macar unul.

Sigur, minuni s-au mai vazut in politica europeana, unii spun ca si aderarea noastra la UE a fost una, dar daca minunea nu se intampla, ma tem ca numele d-lui Iohannis va ramane legat de un esec.

Asa ca, pana la urma, "detaliile tehnice" care trebuie reglate marti cred ca pot fi subsumate intrebarii - cine pe cine "face" la imparteala?

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...