CCR a admis sesizarea lui Iohannis referitoare la procesul de restituire a imobilelor preluate abuziv

Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis miercuri obiectia de neconstitutionalitate formulata de Klaus Iohannis referitoare la dispozitii legate de masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania.

CCR a constatat ca dispozitiile articolului unic punctul 2 subpunctul 4 si ale articolului unic punctul 4 din Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/ 2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 165/ 2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, precum si ale art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/ 2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania sunt neconstitutionale.

Sesizarea lui Iohannis privind restituirea unor imobile, analizata de CCR

Referitor la dispozitiile articolului unic punctul 2 subpunctul 4 din lege, potrivit carora "Presedintele Comisiei Nationale are vot egal cu ceilalti membri si, prin derogare de la prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/ 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, nu este asimilat calitatii de conducator al autoritatii publice", Curtea a retinut ca derogarea impusa de textul criticat are efect direct in stabilirea cadrului procesual in care instanta va putea analiza actul administrativ contestat sau refuzul nejustificat de a solutiona o cerere, inclusiv in ceea ce priveste stabilirea calitatii procesuale a autoritatii publice si procedura executarii silite a unei hotarari judecatoresti definitive.

Etapa judecatoreasca a recunoasterii dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei trebuie sa fie o etapa efectiva care se bucura de toate garantiile recunoscute dreptului de acces liber la justitie, precizeaza comunicatul CCR.

De asemenea, Curtea a retinut ca, prin derogarea impusa de textul criticat, legiuitorul a intrat in sfera puterii judecatoresti, ceea ce incalca principiul separatiei puterilor in stat.

In ceea ce priveste dispozitiile articolului unic punctul 4 - referitor la art. VII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/ 2015 -, potrivit carora "Se exonereaza de la plata amenzilor civile stabilite in temeiul art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, presedintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor si, respectiv, presedintele Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor", Curtea a retinut ca singura modalitate de punere in executare a hotararilor judecatoresti definitive prin care instanta a stabilit in sarcina autoritatii publice obligatia de a face este cea prevazuta de dispozitiile art. 24 din Legea nr. 554/ 2004 - referitoare la posibilitatea ca, la cererea creditorului, instanta de executare sa aplice conducatorului autoritatii publice sau, dupa caz, persoanei obligate o amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere.

Astfel, prin exonerarea reglementata de textul criticat este afectata singura posibilitate de a asigura punerea in executare a hotararilor judecatoresti definitive, prin care s-a stabilit in sarcina Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor/ Comisiei Nationale de Compensare a Imobilelor obligatia de a face, ceea ce contravine prevederilor art. 21 din Legea fundamentala si art. 6 par. (1) din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si prim-ministrului.

Gabriela Firea, acuzată că joacă ”la două capete”. Candidat AUR: ”Nu se decide dacă îşi doreşte să fie primar sau europarlamentar”

Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, îi cere Gabrielei Firea să oprească jocul politic "la două capete" şi să se retragă de pe lista PSD - PNL pentru alegerile...

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...