CCR amana decizia pe legea care le permite parlamentarilor si primarilor sa faca afaceri pe persoana fizica

Miercuri, 07 Februarie 2018, ora 16:16
5580 citiri
CCR amana decizia pe legea care le permite parlamentarilor si primarilor sa faca afaceri pe persoana fizica

Curtea Constitutionala a Romaniei a amanat miercuri, pentru data de 6 martie, luarea unei decizii in cazul sesizarii presedintelui Klaus Iohannis cu privire la modificarile aduse legii prin care parlamentarii, ministrii, edilii, prefectii si sefii consiliilor judetene pot avea calitatea de comerciant persoana fizica.

Curtea Constitutionala a fost sesizata de presedinte asupra acestei legi in 18 ianuarie.

Pe 30 decembrie, Parlamentul a transmis presedintelui, in vederea promulgarii, Legea pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.

Aceasta legea pentru care Iohannis cere acum control de constitutionalitate elimina din vechiul act normativ incompatibilitatea functiilor de deputat, senator, membru al Guvernului, prefect, subprefect, primar, viceprimar, primar general si viceprimar al Capitalei, presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean, cu calitatea de comerciant persoana fizica.

Presedintele considera ca, prin modul in care a fost adoptata, dar si prin continutul normativ, aceasta lege este neconstitutionala.

Citeste intreg textul sesizarii depuse de presedintele Iohannis

Legea a fost adoptata doar de deputati

Seful statului precizeaza ca, avand in vedere ca se reglementeaza intr-o materie ce tine de statutul deputatilor si al senatorilor, actul normativ ar fi trebuit adoptat in sedinta comuna a celor doua Camere ale Parlamentului. Or, legea a fost respinsa in integralitatea ei de Senat in noiembrie si adoptata de Camera Deputatilor pe 20 decembrie.

In ceea ce priveste functia de membru al Guvernului, presedintele aminteste ca art. 105 din Constitutie reglementeaza incompatibilitatile, prevazand ca alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.

De aceea, spune presedintele, Senatul ar fi trebuit sa fie camera decizionala. Or, legea a fost dezbatuta de Senat in calitate de prima Camera sesizata - fiind respinsa - si adoptata de catre Camera Deputatilor ca for decizional.

Intra in contradictie cu decizii CCR

"Prin eliminarea incompatibilitatii unor functii sau demnitati publice cu calitatea de comerciant persoana fizica, legea dedusa controlului de constitutionalitate - diminueaza standardele de integritate, aducand atingere statului de drept consacrat de art. 1 alin. (3) din Constitutie", subliniaza Klaus Iohannis.

In ceea ce priveste incompatibilitatile stabilite prin Legea nr. 161/2003, Curtea Constitutionala a statuat ca acestea au rolul de a asigura indeplinirea cu neutralitate a mandatului de catre persoane care exercita o functie publica de autoritate, in deplina concordanta cu principiile impartialitatii, integritatii si transparentei.

Incompatibilitatile nu constituie o restrangere a exercitiului unor drepturi si libertati, ci o garantie de natura sa confere o autoritate morala de necontestat persoanelor care exercita anumite mandate (Decizia nr. 304/2013).

In sesizarea depusa, seful statului face referire la alte decizii CCR care au avut in vedere aria incompatibilitatilor si calitatea de comerciant persoana fizica, atat cand a fost vorba despre parlamentari, cat si alesi locali.

Astfel, Curtea Constitutionala a statuat, cu valoare de principiu, ca "reglementarea reprezinta o masura necesara pentru asigurarea transparentei in exercitarea functiilor publice si in mediul de afaceri, precum si pentru prevenirea si combaterea coruptiei, masura ce are ca scop garantarea exercitarii cu impartialitate a functiilor publice.

Curtea a constatat ca instituirea unei astfel de reglementari este impusa de necesitatea asigurarii indeplinirii cu obiectivitate de catre persoanele care exercita o demnitate publica sau o functie publica de autoritate a atributiilor ce le revin potrivit Constitutiei, in deplina concordanta cu principiile impartialitatii, integritatii, transparentei deciziei si suprematiei interesului public" (Decizia nr. 225/2011, Decizia nr. 1.484/2011, Decizia nr. 396/2013).

Totodata, instanta constitutionala a retinut ca "nu se poate indeplini o functie publica ce obliga la transparenta modului de utilizare si administrare a fondurilor publice, daca, in acelasi timp, o persoana este angrenata si in mediul de afaceri, intrucat cumularea celor doua functii ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunitatii si a principiilor care stau la baza statului de drept"; iar prin aceasta incompatibilitate "se instituie o garantie a exercitarii functiei publice in conditii de impartialitate si transparenta decizionala, obiectiv ce urmareste protejarea interesului public constand in apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor" (Decizia nr. 739/2014 si Decizia nr. 683/2015).

De asemenea, Curtea a mai subliniat ca o cumulare a functiilor publice cu cele private "ar putea duce la atingerea interesului public si a increderii cetatenilor in autoritatile administratiei publice" (Decizia nr. 93/2015).

Presedintele reclama si ca pretinsa neclaritate a notiunii de "comerciant" - ca ratiune a interventiei legislative - nu poate fi primita si vine in contradictie chiar cu cele statuate de Curtea Constitutionala.

Astfel, Curtea a retinut ca pretinsa neconstitutionalitate a art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 este sustinuta prin aceea ca notiunea de "comerciant persoana fizica" nu este definita de un text de lege clar si ca dispozitiile de lege criticate fac trimitere la o serie de alte norme legale determinand, in acest fel, o lipsa de claritate si previzibilitate, contrar prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5). Din acest punct de vedere, Curtea observa ca aspectele invocate de autorul exceptiei vizeaza, in realitate, interpretarea si aplicarea legii, operatiuni care constituie atributul instantei judecatoresti investite cu solutionarea cauzei.

In acest sens, prin Decizia nr. 869/2015, Curtea a retinut ca definirea unei persoane fizice ce desfasoara o activitate economica autorizata ca fiind "comerciant" presupune o analiza de la caz la caz, in functie de particularitatile fiecarei spete, de catre institutiile/autoritatile publice competente.

Incalca recomandarile MCV

Presedintele mai arata ca, prin eliminarea incompatibilitatii unor functii sau demnitati publice cu calitatea de comerciant persoana fizica, legea aduce atingere angajamentelor internationale in materie de integritate asumate de Romania.

Iohannis aminteste ca in decizia Comisiei Europene de stabilire a MCV sunt prevazute niste obiective de referinta specifice in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei.

Unul dintre acestea vizeaza instituirea unei agentii de integritate cu competente de verificare a averii, a incompatibilitatilor si a potentialelor conflicte de interese, care sa emita hotarari cu caracter obligatoriu pe baza carora sa se poata aplica sanctiuni disuasive.

Restrangerea sferei de aplicare a incompatibilitatilor dintre demnitatile si functiile publice si calitatea de comerciant persoana fizica este de natura sa afecteze activitatea de verificare a incompatibilitatilor de catre ANI, precum si sa relativizeze cadrul legislativ de integritate, respectiv sa vina in contradictie cu standardele Curtii Constitutionale in materie de integritate.

Iohannis mai trece in revista si cateva dintre recomandarile din rapoartele MCV pe care le-ar incalca adoptarea acestei legi.

"Or, eliminand incompatibilitatea dintre o serie de demnitati si functii publice si calitatea de comerciant persoana fizica, legea criticata contravine tuturor acestor recomandari, intrucat permite persoanelor aflate in functii de autoritate sa desfasoare activitati comerciale aducatoare de profit care pun sub semnul intrebarii principiul neutralitatii, al impartialitatii si al protejarii interesului public in exercitarea demnitatii sau functiei publice", subliniaza presedintele.

Citeste si:
Noua generație de politicieni români de top
Noua generație de politicieni români de top
La nivelul individual, noua generație de politicieni români de top (premieri și candidați la președinție, ori doar șefi de partide politice semnificative) se caracterizează prin...
Maia Sandu, despre motivele pentru care judecătorii și procurorii pleacă din sistem: „Își fac grijă să nu fie întrebați de unde și-au adunat averile”
Maia Sandu, despre motivele pentru care judecătorii și procurorii pleacă din sistem: „Își fac grijă să nu fie întrebați de unde și-au adunat averile”
Președintele Republicii Moldova Maia Sandu a declarat într-o intervenție la televiziunea de stat de la Chișinău că că o mare parte din judecătorii care au plecat din sistem, au făcut acest...