A gresit presedintele Iohannis cand a decis sa nu sesizeze Comisia de la Venetia? Cine o poate face si cu ce efecte

Presedintele Klaus Iohannis si-a dezamagit sustinatorii, zilele trecute, atunci cand a anuntat oficial ca nu va sesiza Comisia de la Venetia in legatura cu modificarea Legilor Justitiei, unii comentatori suspectandu-l ca ar fi "cazut la pace" cu Liviu Dragnea. Presedintele a avut, insa, dreptate.

Reactia sefului statului a venit ca raspuns la solicitarea adresata de Forumul Judecatorilor atat presedintelui Romaniei, cat si presedintilor Senatului si Camerei Deputatilor.

In raspunsul sau, Klaus Iohannis a explicat ca, potrivit Constitutiei, timpul pe care l-ar avea la dispozitie intre data la care legile sunt adoptate de Parlament si data limita pana la care el trebuie sa le promulge este mult prea scurt, acest lucru facand imposibila obtinerea unui raspuns din partea Comisiei de la Venetia.

Si, totusi, cine si cand ar putea sesiza Comisia de la Venetia in cazul Legilor Justitiei, si cu ce rezultate?

Cand si de ce a fost infiintata Comisia de la Venetia

Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept, cunoscuta drept Comisia de la Venetia datorita locului de intalnire, este un organ consultativ al Consiliului Europei creat in 1990, dupa prabusirea regimurilor comuniste din Europa Centrala si de Est.

"Fiecare stat membru in Consiliul Europei isi desemneaza in aceasta comisie un membru si un membru supleant. Sunt peste 90 de membri in Comisia de la Venetia si rolul ei este de a da sprijin statelor pentru a implementa o legislatie care sa corespunda normelor europene, adica principiilor europene de drept. Ei au ajutat pe foarte multi sa isi redacteze constitutii. Chiar si noi, cand am adoptat constitutia actuala, am fost de 3-4 ori vizitati. Rolul lor este de a da sfaturi", a declarat Augustin Zegrean, fost presedinte al Curtii Constitutionale si fost parlamentar, pentru Ziare.com.

Augustin Zegrean a subliniat ca membrii Comisiei se intrunesc doar "de 4 ori pe an, deci cam o data pe trimestru".

"In perioada dintre sesiuni sunt acolo niste functionari si mai sunt, eventual, cei din conducere - presedintele si cei patru vicepresedinti, alesi si ei de membrii comisiei.

Niciodata nu dau instructiuni, ei dau doar sfaturi. Daca vrei, asculti, daca nu, nu asculti ce spune Comisia de la Venetia. In general, statele ii asculta pentru ca se considera ca este o comisie specializata in drept constitutional si care intelege dreptul intern, constitutional si toate obligatiile pe care statele le au.

Uneori, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei sau ale institutii ale consiliului apeleaza la ei pentru un punct de vedere. Toate hotararile lor sunt publicate pe Internet, exista o platforma pe care ei pun tot si statele membre au acces la ea, deci lumea cam stie ce hotarasc ei.

Eu, de exemplu, am fost trimis de doua ori - o data in Maroc si o data in Iordania - sa le tin conferinte despre dreptul constitutional, despre cum e organizata Curtea Constitutionala in Romania. Deci ei apeleaza si la alti specialisti, nu numai la specialistii lor", ne-a mai declarat Augustin Zegrean.

Intrebat daca Parlamentul Romaniei a mai consultat si altadata Comisia de la Venetia, fostul presedinte al CCR a spus ca da, de exemplu cand USL a incercat revizuirea Constitutiei.

"Au fost aici trei reprezentanti, au discutat cu Parlamentul, au fost si la CCR. Proiectul de revizuire a Constitutiei a fost trimis atunci la Comisia de la Venetia, care a facut vreo 90 de observatii, cam tot atatea cate a facut si Curtea Constitutionala a Romaniei", a adaugat acesta.

Cand este solicitata Comisia de la Venetia?

Augustin Zegrean ne-a mai explicat ca, "daca sunt solicitati cu buna-credinta si de oameni de buna-credinta, care vor sa faca legi corecte si conforme cu legislatia europeana, cu tratatele UE, cu deciziile CEDO si asa mai departe, ar trebui sa se apeleze la cei din Comisia de la Venetia inainte de a se ajunge cu legea in Parlament".

"In momentul in care se trimite o lege, ar putea fi facuta o cerere cu privire la proiectul respectiv. Nu te duci la Comisia de la Venetia dupa ce ai adoptat legea, pentru ca este prea tarziu. Ei nu dau dispozitii obligatorii, ei nu se amesteca in politica interna a statelor. Ei asigura doar consultanta de specialitate si doar la cerere.

Eu am fost invitat la Comisia de la Venetia de mai multe ori si am prezentat starea legislatiei romanesti, practica Curtii Constitutionale etc. Acest lucru il poate face si reprezentantul Romaniei in Comisia de la Venetia, care astazi este domnul ministru Tudorel Toader.

Comisia de la Venetia nu este un 'bau-bau'. In schimb, ei pot sa faca sesizari la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei in situatia in care un stat adopta o legislatie care nu satisface interesele statului de drept", a subliniat fostul presedinte al CCR.

Intrebat in ce conditii se poate "autosesiza" Comisia de la Venetia, Augustin Zegrean a precizat ca acest lucru se poate intampla si "dupa ce se adopta legea".

"Poate chiar si in timpul adoptarii. De exemplu, in vremea referendumului din 2012 (pentru demiterea presedintelui Traian Basescu - n.red.), presedintele Comisiei de la Venetia, care este acelasi si acum, dl Gianni Buquicchio, de doua ori a intervenit in conferinte de presa sau in comunicate si a intrebat: 'Ce se intampla acolo? De ce vreti sa faceti asta?'", a reamintit fostul presedinte al CCR.

Intr-adevar, nu trebuie uitat ca dupa incheierea episodului din 2012, expertii Comisiei de la Venetia au redactat un raport ale carui concluzii principale au fost ca fusesera incalcate atat principiile constitutionale, cat si normele statului de drept.

"Ei, de regula, stiu ce se intampla in fiecare tara membra, pentru ca urmaresc legislatia din fiecare tara membra si, in general, li se trimit informatii. La Bucuresti este o fundatie care se numeste Fundatia pentru Democratie prin Drept si care este invitata la toate sedintele sau conferintele Comisiei de la Venetia", a mai adaugat Augustin Zegrean.

Ce asteptari am putea avea de la Parlament sau Presedinte?

Augustin Zegrean i-a dat dreptate presedintelui Klaus Iohannis, care a anuntat ca nu va sesiza forul constitutional european.

"Dansul nu are cum sa primeasca un raspuns in doua saptamani de la Comisia de la Venetia. Termenul de promulgare a legii este de 20 de zile de la data la care o primeste, iar daca ea a fost supusa controlului de constitutionalitate, termenul este de 10 zile.

In 10 zile, in niciun caz Comisia de la Venetia nu iti raspunde, pentru ca nu este in sesiune permanenta, asa cum v-am spus, exista 3-4 sesiuni pe an, una cred ca este in martie luna asta. Si, in general, membrii comisiei sunt raspanditi prin lume, chiar si cei din conducere. Nu are cine sa raspunda in 10-20 de zile, pentru ca aceasta comisie nu da un raspuns decat daca se pune problema respectiva in dezbaterea plenului", a argumentat fostul presedinte al CCR.

In schimb, Parlamentul ar fi avut timpul necesar si ar fi putut cere opinia Comisiei pe cele trei legi ale Justitiei.

"Puteau sa ceara si era bine daca ar fi cerut. Inainte, mai demult, cereau. Noi am avut multe intalniri cu Comisia de la Venetia", a punctat Augustin Zegrean.

Din pacate, mai multi lideri ai majoritatii parlamentare PSD-ALDE au declarat in repetate randuri ca nu va fi consultata Comisia de la Venetia pe legile Justitiei.

Si, totusi, daca in forma lor finala ele vor incalca flagrant principiile statului de drept, ce s-ar putea intampla?

"Comisia de Venetia poate face un raport catre Adunarea Parlamentara. Si chiar si Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei poate face solicitare catre Comisia de la Venetia, sa se pronunte, atunci cand are anumite indoieli cu privire la legislatia intr-un stat membru, si atunci ei trimit in tara respectiva 3-4 reprezentanti, nu cei din conducere, care vin si stau de vorba. E o comisie foarte activa", a tinut sa sublinieze Augustin Zegrean.

Mai mulți miniștri, în frunte cu Marcel Ciolacu, ajung în Qatar, pentru "investiții de 15 miliarde de euro"

Premierul Marcel Ciolacu şi şase miniştri se află, începând de marţi, în vizită de lucru în Qatar, dezvoltarea în România a unor proiecte de investiţii în valoare de 15 miliarde de...

Alegeri 2024. Începe depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie

Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea, începând de marţi până pe 30 aprilie, ora 23.59,...